Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) s-a pronunțat, astăzi, asupra constituționalității unor prevederi din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, a Parlamentului nr. 101 din 30 iulie 2019 privind înaintarea candidaturii la funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova și a Decretului Președintelui Republicii Moldova din 31 iulie 2019 privind desemnarea domnului Dumitru Robu în funcția de Procuror General interimar, informează CURENTUL.

Potrivit președintei CCM, Domnica Manole, Curtea a identificat în sesizare, pe care a analizat-o, trei categorii de probleme: procedura de desemnare a procurorului general interimar, la preselecția candidaților la funcția de procuror general și la eliberarea din funcție a procurorului general.

„Curtea a observat că, pe de o parte, Consiliului Superior al Procurorilor i se impune, prin intermediul Legii cu privire la Procuratură, un termen scurt pentru a propune un Procuror General interimar, iar pe de altă parte, în situația în care nu este acceptată, propunerea poate fi respinsă de Președintele Republicii Moldova. Ulterior, rolul Consiliului Superior al Procurorilor devine secundar, cea de-a doua propunere fiind făcută de către Parlamentul Republicii Moldova. În eventualitatea respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Procurorilor, rolul constituțional al Consiliului este diminuat pregnant, având în vedere faptul că, potrivit alin. (22) al articolului 11 din Legea cu privire la Procuratură, Parlamentul, organ pur politic, preia prerogativa propunerii unui candidat la funcția de Procuror General interimar, iar Consiliul devine un organ de avizare. Curtea a concluzionat că instituirea unui termen restrâns și redistribuirea competențelor în materie de propunere a Procurorului General interimar, sunt de natură să afecteze rolul Consiliului Superior al Procurorilor rezervat de articolele 125 și 1251 din Constituție”, a explicat Manole.

Referindu-se la preselecția candidaților la funcția de Procuror General, Domnica Manole a spus că, Curtea a observat că, modificările de substanță din Legea cu privire la Procuratură au condus la instituirea unei Comisii de preselecție sub egida Ministerul Justiției și la reducerea rolului constituțional al CSP.

„În acest sens, Curtea a notat viziunea Comisiei de la Veneția, potrivit căreia Constituția abilitează Parlamentul să definească, printr-o lege, procedurile generale care trebuie urmate de Consiliul Superior al Procurorilor. Pe de altă parte, Consiliul Superior al Procurorilor are un rol constituțional care nu trebuie uzurpat de către Parlament – este rolul formării unei liste și al selectării unui candidat care să-i fie propus Președintelui Republicii pentru numire. Legislatorul ar trebui să nu-și depășească competența de legiferare pentru a împiedica Consiliul Superior al Procurorilor să-și exercite mandatul constituțional. Curtea a considerat că implicarea Comisiei instituită de Ministerul Justiției în procesul de numire în funcție a Procurorului General în modul stabilit de articolul 17 din Legea cu privire la Procuratură contravine articolului 125 din Constituție”, a punctat ea.

Cu privire la eliberarea din funcție a Procurorului General, Domnica Manole a spus că, Curtea a menționat că articolul 125 alin. (2) din Constituție prevede autoritățile cu atribuții decizionale în procesul de demitere din funcție a Procurorului General, acestea fiind Consiliul Superior al Procurorilor și Președintele Republicii Moldova.

„Curtea a reiterat, ca și în cazul preselecției candidaturilor pentru funcția de Procuror General, că este afectat rolul constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor, prin competența oferită Comisiei de evaluare a activității Procurorului General fiind introdus un mecanism apt să pericliteze independent și a imparțialitatea procurorilor”, a adăugat Manole.

Președinta CCM a mai spus că, având în vedere prevederile art. 140 din Constituție, constatarea Curții privind neconstituționalitatea unor prevederi din art. 17 din Legea cu privire la Procuratură, care reglementează procedura de numire a Procurorului general, nu afectează procedurile deja desfășurate pentru numirea procurorului general în funcție .

„Mandatul Procurorului General actual nu este afectat în vreun fel. Din contra, Procuratura devine odată cu pronunțarea acestei hotărâri mai protejată în independența și imparțialitatea sa față de eventuale influențe din partea executivului. Nu o Comisie a Executivului este cea va stabili cu titlu obligatoriu candidaturile pentru funcția de Procuror general și nu o Comisie a Executivului va fi cea care-l va putea demite pe Procurorul general”, a conchis Manole.

Andriana Cheptine