Din punct de vedere meteorologic începutul primăverii se consideră convenţional trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС în direcţia creşterii ei. Această trecere în sudul țării are loc în medie la sfârşitul lunii februarie, în restul teritoriului – în prima decadă a lunii martie, transmite CURENTUL.
În unii ani, în dependenţă de particularităţile proceselor sinoptice, data începutului primăverii se poate abate semnificativ de la cea medie. Cea mai timpurie primăvară pe parcursul întregii perioade de observaţii a început pe cea mai mare parte a teritoriului țării la 6 ianuarie 2007, iar cea mai târzie ─ la 7 aprilie 1963.
La sfârşitul lunii martie – începutul lunii aprilie are loc în mare parte trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5ºС, iar în intervalul 16-23 aprilie – prin cea de +10ºС (începutul creşterii şi dezvoltării active a principalelor culturi agricole). Între 7 şi 19 mai se înregistrează în medie trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC (începutul verii meteorologice).
Trecerea de la condiţiile de iarnă la cele de vară ale circulației atmosferice determină o variabilitate mare a vremii primăvara: schimbarea bruscă a perioadelor calde cu cele reci,a celor ploioase cu cele uscate.
Temperatura medie a aerului în anotimpul de primăvară oscilează pe teritoriul țării între +8ºC şi +10ºC. Cea mai rece a fost primăvara anului 1987 – temperatura medie a aerului a constituit +5..+6ºC, fiind cu 3-4ºC mai joasă faţă de normă. Cele mai calde au fost primăverile anilor 2007 şi 2012, temperatura medie a aerului constituind +11..+13ºC și depăşind media multianuală cu 2-3ºC.
Pentru toată perioada de observaţii instrumentale cea mai joasă temperatură a aerului primăvara s-a semnalat în 4 martie 1955 – -26ºC (Bravicea), iar cea mai înaltă a constituit +37ºC (Cahul, 17 mai 1969, şi Ştefan Vodă, 20 mai 1996).
Primăvara deseori se înregistrează îngheţuri. În aer ele se menţin pe teritoriul țării în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului – pînă la 22 aprilie – 6 mai. Pentru raioanele de nord şi centrale cea mai tardivă dată a observării înghețurilor în aer, este 21-24 mai (1980), în raioanele de sud – 2 mai (1988). La suprafaţa solului îngheţurile sunt posibile pînă la 1 iunie (1955).
Stratul de zăpadă se topeşte complet în teritoriu, de obicei, în intervalul 12-28 martie. Cea mai tîrzie dată a topirii lui a fost în intervalul 15-27 aprilie (1972). În unii ani grosimea stratului de zăpadă poate atinge pe teritoriul țării 97 cm (10 martie 1973, Briceni, 1973).
Ninsori se pot semnala pe teritoriul țării pînă la 28 aprilie – 20 mai (1952).
Cristina Parfeni