În Republica Moldova vor fi utilizate datele din registrul cu numele pasagerilor în domeniul transportului aerian. PROIECTUL de lege care prevede acest lucru a fost adoptat de Parlament. Documentul a fost votat în a doua lectură de 58 de deputați.  

Astfel, datele din registrul cu numele pasagerilor vor putea fi transmise ulterior autorităților competente din țară și din alte state, precum și la Europol. În nota informativă a documentului se menționează că acest lucru va contribui la realizarea măsurilor de asigurare a securității, prin detectarea persoanelor afiliate grupărilor și formațiunilor teroriste, celor suspectate de comiterea unor acțiuni teroriste sau a călătorilor care prezintă riscuri la adresa securității naționale. Mai exact, colectarea și utilizarea datelor din registrul pasagerilor va permite identificarea persoanelor care prezintă anumite riscuri înainte de a ajunge la punctul de trecere a frontierei de stat, iar autoritățile competente vor putea lua o decizie despre măsurile suplimentare care trebuie aplicate înainte de sosirea acestora.

Potrivit procedurii propuse, datele despre călători vor fi transmise de la transportatorii aerieni către Unitatea de informații privind pasagerii prin intermediul unui ghișeu unic, iar Inspectoratul General al Poliției de Frontieră va putea colecta aceste date. Totodată, datele vor putea fi transmise către alte state și organizații internaționale, inclusiv Europol, conform prevederilor legale și în temeiul tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Unitatea de informații privind pasagerii va fi instituită în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, iar costurile pentru operaționalizarea acesteia vor fi acoperite de către Organizația Internațională pentru Migrație.

De menționat că procedura de colectare și analizare a datelor se va efectua în baza principiului respectării drepturilor fundamentale ale omului și asigurării protecției datelor cu caracter personal. În context, datele din registrul cu numele pasagerilor vor fi păstrate pe o perioadă de cinci ani, iar depersonalizarea se va efectua după șase luni de la transmiterea datelor, prin mascarea acestora astfel încât să nu fie posibilă identificarea directă a persoanei.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, în vederea transpunerii în legislația națională a directivelor UE. Acesta va intra în vigoare după 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.