trenduri
Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 28 iulie curent, a examinat în cadrul ședinței online Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC) încheiate la 31 decembrie 2022.
MEC este organul central de specialitate al administrației publice centrale, care asigură elaborarea, realizarea și monitorizarea politicilor guvernamentale în domeniile: educație, cercetare și inovare, tineret, cultură fizică și sport, relații interetnice și funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul țării, asigurând cel mai bun raport dintre rezultatele scontate și costurile preconizate.
Patrimoniul gestionat de MEC, care este administrat de 73 de instituții bugetare și 78 de instituții la autogestiune, la situația din 31 decembrie 2022 a constituit 6,8 mld. lei. Cheltuielile efective ale Ministerului pentru anul 2022 au constituit 2,7 mld. lei, iar veniturile efective – 4,1 mld. lei.
Curtea de Conturi a emis opinie de audit contrară, ce a fost determinată de deficiențele constatate la nivelul tuturor rapoartelor financiare, fiind afectat bilanțul contabil cu cca 2,6 mld. lei, veniturile cu – 1 mld. lei și cheltuielile – cu 237,2 mil. lei.
Problemele identificate de audit se datorează unui control intern managerial insuficient. Deși, au fost inițiate activități de implementare a recomandărilor Curții de Conturi, nivelul de implementare a acestora este redus. Astfel, din 23 recomandări înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 41 din 2022 majoritatea cărora sunt reiterate încă din anul 2018, doar 6 recomandări au fost executate, 6 recomandări – parțial executate, iar 11 – neexecutate.
Denaturările cele mai semnificative asupra rapoartelor financiare sunt condiționate de nerespectarea prevederilor cadrului normativ în procesul reorganizării instituțiilor din domeniul educației, cercetării și inovării, și a lipsei evidenței analitice a patrimoniului public din domeniul public transmis în gestiune economică.
De exemplu, potrivit actelor de transmitere prezentate de Academia de Administrare Publică, auditul a constatat că valoarea patrimoniului public primit în gestiune economică și cu drept de proprietate a constituit 43,3 mil. lei. Totodată, valoarea activelor nete la momentul transmiterii în rezultatul reorganizării a constituit 37,3 mil. lei, sau cu 6 mil. lei mai puțin decât valoarea investițiilor înregistrate la MEC.
Situație similară se atestă și la absorbția Institutului de Formare Continuă de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” la care valoarea capitalului social înregistrat în situațiile financiare și rapoartele MEC la data transmiterii constituia 4,2 mil. lei, iar valoarea activelor nete – 0,4 mil. lei, sau cu 3,8 mil. lei mai puțin decât valoarea investițiilor înregistrate la MEC. Altă situație se constată în cazul absorbției Universității Agrare de Stat din Moldova, unde valoarea patrimoniului transmis de 555,6 mil. lei este mai mare ca valoarea investițiilor înregistrate cu 116,9 mil. lei.
Potrivit analizelor efectuate unul din obiective care a stat la baza reformei a fost numărul de locuri bugetare repartizate pe universități. Însă, reorganizarea efectuată a instituțiilor de învățământ superior nu a ținut cont de acest obiectiv și prin urmare unele și aceleași specialități sunt repartizate la mai multe instituții de învățământ superior concentrate în mun. Chișinău.
Ca și în anii precedenți se denotă că, există neconformități la recunoașterea dreptului de administrator al Agenției Proprietății Publice (APP) asupra terenurilor gestionate de către MEC și instituțiile fondate. Astfel, lista terenurilor proprietate publică a statului din administrarea APP, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 161/2019, nu este actualizată. Prin urmare:
MEC dispune de bunuri care nu sunt necesare în activitatea sa, cum ar fi investițiile capitale în valoare de 15,4 mil. lei efectuate în construcția a 14 instituții de învățământ din diferite localități ale Republicii Moldova realizate în anii 1990, necesitatea finalizării cărora a decăzut și care urmau a fi transmise în gestiunea autorităților publice locale. Menționăm că în urma verificărilor efectuate în teren 12 construcții nefinisate atestă un grad înalt de deteriorare/ruinare, iar în două cazuri chiar lipsa construcțiilor.
Lipsa prevederilor legale și abrogarea în anul 2013 a Hotărârii Guvernului nr. 875/1999 cu privire la obiectele de construcții nefinalizate au creat impedimente în întreprinderea măsurilor de către MEC privind transmiterea obiectelor de construcții nefinalizate de la autoritatea publică centrală la autoritatea publică locală. Mai mult ca atât, unele autorități locale refuză preluarea acestor bunuri la balanța sa.
Un alt aspect menționat și care a fost reiterat în rapoartele de audit precedente se referă la necesitatea ajustării Metodologiei de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 343 din 10.06.2020, precum și stabilirea mecanismului de raportare a alocațiilor bugetare după tipul finanțării (finanțare-standard și compensatorie). Conform pct. 5 din metodologia menționată transferarea volumului alocațiilor de la bugetul de stat se efectuează în baza numărului de studenți echivalenți luați în calcul la data de 1 octombrie a anului bugetar precedent, dar nu în conformitate cu numărul real de studenți instruiți, drept urmare în baza calculelor efectuate de auditor s-a constatat că finanțarea-standard aprobată de MEC pentru anul 2022 a constituit cu circa 8,1 mil. lei mai mult.
MEC nu a întreprins măsuri nici pentru elaborarea și aprobarea Metodologiei de restituire la bugetul de stat a cheltuielilor pentru instruire, pentru a asigura restituirea la bugetul de stat a cheltuielilor suportate pentru instruirea studenților care au refuzat plasarea obligatorie în câmpul muncii și a celor exmatriculați.
Astfel, statul suportă cheltuieli considerabile pentru instruirea elevilor/studenților care ulterior abandonează studiile sau au fost exmatriculați, ceea ce duce la suportarea unor cheltuieli ineficiente din buget. De menționat că, conform datelor prezentate de instituțiile de învățământ, în anul 2022 au fost exmatriculați 5160 persoane, iar cheltuielile suportate de stat pentru pregătirea acestora, doar pentru un an de studii (fără bursă), evaluate de audit constituie cca 100,2 mil. lei.
Totodată s-a constatat că 6 instituții au întreprins unele acțiuni de restituire a banilor, încasându-se în bugetul de stat mijloace bănești în sumă de 0,3 mil. lei.
De asemenea, MEC nu a revizuit nomenclatorul serviciilor și cuantumul tarifelor pentru serviciile prestate de către instituțiile de învățământ profesional tehnic postsecundar și nonterțiar. Astfel, taxele de studii nu corespund costului real, acestea variind de la 3,6 mii lei până la 8,5 mii lei per instituție, meserie/profesie, pe când costul per elev finanțat de buget este de 18,5 mii lei pentru învățământul profesional tehnic secundar și 27,3 mii lei pentru învățământul profesional tehnic postsecundar.
Menționăm, că MEC nu deține pârghii pentru verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor acordate pentru anumite activități sportive și de tineret, iar direcția de ramură nu verifică minuțios rapoartele prezentate de asociațiile obștești, acestea incluzând mai multe neconformități, cum ar fi:
De menționat că cheltuielile raportate de unele asociații obștești în Declarația privind impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale și cele raportate la MEC sunt mai mici. Astfel, în anul 2022 de către 4 asociații și 2 federații sportive au fost raportate la cheltuieli 3,1 mil.lei, cu 10,86 mil. lei mai puțin decât cheltuielile raportate la MEC.
În final, Curtea de Conturi a menționat că pe parcursul misiunii de audit Ministerul Educației și Cercetării a efectuat corectări financiar-contabile în sumă de 520,32 mil. lei.
