Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat Raportul auditului asupra rapoartelor financiare ale unității administrativ teritoriale municipiul Comrat, încheiate la 31.12.2019 și Raportul auditului conformității asupra procesului bugetar și gestionării patrimoniului public la unitatea administrativ-teritorială (UAT) municipiul Comrat pe anul 2019, informează CURENTUL.

Municipiul Comrat este o unitatea administrativ-teritorială de nivelul I amplasată pe o suprafață de 16396,38 mii ha și care dispune de o populație de circa 23,3 mii locuitori.

Din bugetul local sunt finanțate 19 instituții cu un efectiv de personal de 487,65 unități. De asemenea, administrația publică locală (APL) a municipiului Comrat este fondatorul a 2 Întreprinderi municipale.

Potrivit datelor rapoartelor financiare ale primăriei mun. Comrat la 31 decembrie 2019, valoarea totală a activelor a constituit 1003,5 mil. lei, veniturile au fost executate în suma de 90,2 mil. lei sau 99,4 la sută din bugetul precizat, iar cheltuieli de casă în sumă de 95,5 mil. lei sau 91,9 la sută din volumul alocațiilor precizate.

În opinia echipei de audit, având în vedere denaturările semnificative constatate și reflectate în Raportul de audit, rapoartele financiare întocmite la 31.12.2019 nu prezintă o imagine corectă și fidelă a situației patrimoniale și financiare, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, fiind emisă opinie contrară. Situația creată a fost determinată de:

1.Majorarea valorii contului 371 „Terenuri” cu suma de 6,9 mil. lei, urmare a dublării evidenței unor terenuri și nedecontării (trecerii la cheltuieli) a terenurilor cu suprafața de 165,55 ha cu suma de 6,7 mil. lei, vândute în anii 2016-2019 și contabilizării incorecte a unor clădiri cu suma de 142,4 mii lei. Primăria mun. Comrat nu a asigurat o evidență analitică a contului 371 „Terenuri”, fiind dusă doar o evidență sintetică a terenurilor;
2.Diminuarea contului 312 construcții speciale cu suma de 46,4 mil. lei, determinată de necapitalizarea serviciilor de reparații a drumurilor cu suma de 44, 8 mil. lei și a materialelor de construcții utilizate cu suma de 1,6 mil. Lei;
3.Majorarea valorii contului 415 „Alte forme de participare în capital în interiorul țării” cu suma de 129,2 mil. lei, determinată de necunoașterea și necontabilizarea infrastructurii tehnico-edilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare și bunurilor transmise în gestiune, prin diminuarea valorii a următoarelor conturi precum, „Instalații de transmisie” (cu 68,4 mil. lei), „Construcții speciale” (cu 45,7 mil. lei), „Clădiri” (cu 1,7 mil. lei);
4.Lipsa informațiilor suficiente și veridice pentru cuantificarea efectului denaturărilor semnificative aferente celor 142 de străzi și 174 fântâni neînregistrate ca construcții speciale cu impact asupra valorii uzurii și cheltuielilor effective;
5.Majorarea cheltuielilor raportate la subsidii acordate întreprinderilor municipale, entităților publice și private terțe în sumă de 6,7 mil. lei, cu diminuarea concomitentă a valorii contului 313 „Instalații de transmisie” cu suma de 5,1 mil. lei, contului 312 „Construcții speciale” cu suma de 1,0 mil. lei, contului 282 „Alte cheltuieli capitale” cu 482,0 mii lei și contului 415 „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării” cu 130,0 mii lei, etc.

În contextul auditului de conformitate, au fost stabilite un șir de abateri și iregularități admise în procesul bugetar și în gestiunea patrimoniului public, condiționate, în mare parte, de neinstituirea controlului intern managerial în cadrul Primăriei, dar și implementării segmentare a recomandărilor emise anterior de către Curtea de Conturi, prin Hotărârea CCRM nr. 50 din 23.07.2018. Din cele 9 recomandări și 1 cerință, au fost implementate doar 2, parțial implementate – 1 cerință și 3 recomandări, neimplementate – 4 recomandări.

Managementul cheltuielilor efectuate nu a asigurat respectarea normelor legale, astfel fiind admise unele nereguli și abateri de la cadrul regulator exprimate prin:

• efectuarea lucrărilor de reparații capitale în lipsa mijloacelor financiare disponibile;
• utilizarea unor norme financiare diminuate pentru alimentarea copiilor din instituțiile de învățământ preșcolar cu sumă de 217,9 mii lei, deși acestea au fost alocate;
• persoanele responsabile ale Primăriei municipiului Comrat nu au respectat principiile completării corecte a meniului, nu au evaluat alimentația și statutul nutrițional al copiilor, conform prevederilor cadrului de reglementare. În consecință, acest lucru a condus la nerespectarea normei privind cantitatea zilnică necesară de produse alimentare pentru un copil, prevăzută de cadrul de reglementare, cantitatea zilnică pentru unele produse per copil fiind micșorate, iar pentru altele produse – majorate.

Lipsa la APL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local, precum și un sistem de management defectuos, nu asigură regularitatea administrării patrimoniului public, aceasta fiind soldat cu:

• neasigurarea înregistrării conforme, în Registrul bunurilor imobile, a drepturilor patrimoniale asupra a 9 construcții cu valoarea de circa 2,0 mil. lei și a terenurilor proprietate publică locală de 3191,7 ha sau 77,6 la sută din suprafața totală a UAT;
• cadastrul funciar a UAT, conform situației din 31 decembrie 2019, nu oferă utilizatorilor informații complete, deoarece include date neactualizate și neveridice;
• neasigurarea contractării și încasării plății de arendă a terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate cu suprafața totală de circa 35,4 ha a condiționat ratarea veniturilor de circa 1,8 mil. lei.

Misiunea de audit relevă că, în perioada evaluată, deși APL a mun. Comrat a întreprins unele măsuri pentru asigurarea unei gestiuni corespunzătoare a procesului bugetar și a patrimoniului public local, încă mai sunt domenii care nu corespund exigențelor și, implicit, spiritului regularității și bunei guvernări. Astfel, auditul denotă abateri și iregularități, cum ar fi: neelaborarea și neimplementarea unor proceduri de control intern care ar responsabiliza părțile angajate în procesul bugetar; vidul legislativ în materie de identificare, evaluare și monitorizare a potențialului economic aferent formării bazei impozabile concludente; nerespectarea procedurilor de achiziție a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor; utilizarea neregulamentară a mijloacelor publice destinate valorificării investițiilor și reparațiilor capitale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate; etc.

În context, Curtea de Conturi a înaintat recomandări, menite să remedieze lacunele, deficiențele, neconformitățile, precum și să diminueze riscurile enunțate în Rapoartele de audit.

Cristina Pendea