Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că procesele aferente formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Cancelaria de Stat și unele IP fondate, în perioada 2018-2022, nu au fost conformate în totalitate prevederilor cadrului normativ aplicabil, fiind afectate de neconformități și carențe.

În context, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat la data de 31 ianuarie Raportul auditului conformității asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Cancelaria de Stat în perioada 2018-2022.

Cancelaria de Stat (CS) reprezintă unul dintre pilonii de bază în organizarea sistemului de administrație publică. În calitate de autoritate publică centrală, entitatea, anual, beneficiază de mijloace bugetare semnificative atât pentru asigurarea funcționalității autorității, cât și a celor opt instituții publice (IP) fondate. Pe parcursul ultimilor cinci ani, cuantumul resurselor bugetare valorificate de către CS și instituțiile monitorizate a înregistrat un trend crescător, acesta majorându-se cu 21% în anul 2022 (410,7 mil. lei), comparativ cu anul 2018 (339,9 mil. lei). Având în vedere că sumele alocate reprezintă costuri pentru buget, este important ca gestionarea acestora să fie efectuată în baza unor decizii manageriale conforme, aliniate principiilor bunei guvernări.

Astfel, existența unor deficiențe în procesul de planificare și fundamentare a cheltuielilor  bugetului CS a condiționat absorbția redusă a resurselor financiare publice alocate autorității. Subexecuția cheltuielilor în aspect economic, comparativ cu bugetul precizat, au depășit în medie 23%, iar față de bugetul inițial aprobat – 32%.

O problemă stringentă de a fi soluționată este necesitatea elaborării cadrului normativ cu incidență asupra organizării și funcționării instituțiilor publice. Potrivit Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023, Cancelaria de Stat urma să asigure elaborarea și aprobarea proiectului de lege privind instituțiile publice, acțiunea fiind nerealizată. Această situație creează ambiguități și interpretări diferențiate ale statutului IP, organele de conducere ale IP la autogestiune, reguli neuniforme privind gestionarea veniturilor colectate, precum și aplicarea modului diferențiat de organizare a evidenței contabile.

A fost constatată existența în actele de constituire a IP fondate de CS a unor reguli discreționare privind  rambursarea la buget a soldurilor granturilor nevalorificate pe parcursul anului bugetar. Unele organe de conducere ale IP nu și-au exercitat responsabilitatea de a adopta decizii privind restituirea soldurilor de granturi neutilizate la buget, în timp ce altele nu s-au conformat regulilor stabilite și nu au transferat la buget mijloacele bugetare neutilizate.

Lipsa cadrului normativ care ar reglementa regulile de gestionare a sumelor alocate entităților sub formă de granturi și subvenții creează premise de valorificare neconformă a acestora.

În pofida faptului că statul continuu sprijină instituțiile publice oferindu-le patrimoniu public pentru dezvoltarea activității și acumularea propriilor venituri dar și alocându-le prin intermediul fondatorului mijloace bugetare sub formă de granturi și subvenții în sume semnificative, auditul atestă că unele instituții publice au efectuat cheltuieli fără respectarea principiilor bunei guvernări. În speță, se evidențiază situația defectuoasă constatată  la STISC, care a valorificat mijloace financiare în sumă totală de 9,4 mil. lei pentru echipamente și soluții TI care nu sunt utilizate în procesul tehnologic al entității. De asemenea, STISC  a achiziționat bunuri la prețuri exagerate, comparativ cu cele de import, fapt condiționat și de neaplicarea de către entitate a procedurilor de achiziție internațională.

Procesul de achiziții publice în cadrul CS și unor IP monitorizate este afectat de neconformități sistemice, caracterizate prin fundamentarea necorespunzătoare a achizițiilor, semnarea contractelor de mică valoare cu evitarea procedurilor competitive de achiziționare.

Auditul a constatat multiple încălcări și deficiențe în gestionarea patrimoniului de stat. CS, în calitate de fondator, nu deține o informație completă privind valoarea patrimoniului public administrat și transmis în gestiune economică IP monitorizate, ca urmare a neînregistrării integrale a valorii acestuia în evidența contabilă.

La capitolul gestionării patrimoniului auditul a constatat, de asemenea, transmiterea neconformă de către CS în administrare fiduciară unui agent economic a terenului cu suprafața de 24,8 ha din fondul forestier al statului, amplasată pe malul drept al râului Nistru, pentru implementarea unui proiect a cărui realizare contravine unui șir de norme legale, inclusiv aferente mediului. Se atestă și alte două cazuri de transmitere neregulamentară a unor imobile din gestiunea IP fondate de CS în gestiunea altor entități, fapt ce creează impedimente privind  înregistrarea cadastrală a acestora și erori în înregistrarea contabilă a bunurilor.

Tergiversarea întreprinderii unor măsuri privind revigorarea activității celor trei baze de odihnă, amplasate în Parcul Nistrean din Vadul lui Vodă, transmise în gestiune DGACG, conduce la degradarea unor imobile care aparțin acestora. În plus, obiectivele respective suportă an de an pierderi din activitatea de bază, concomitent acestea fiind susținute financiar din  contul mijloacelor bugetului de stat în sumă de 4,4 mil. lei.

Curtea de Conturi a constata persistența problemei sistemice privind lipsa înregistrării în  evidența contabilă precum și în datele cadastrale a patrimoniului public gestionat de către instituțiile publice fondate de CS. Astfel, nu este asigurată evidența contabilă a 17 bunuri imobile gestionate, precum și nu au fost înregistrate drepturile în Registrul bunurilor imobile asupra a 75 de bunuri cu suprafața de 17,5 mii m.p., în valoare de 65,6 mil. lei.

Factorii decizionali ai unor IP monitorizate  au admis cazuri de transmitere neregulamentară în locațiune a unor imobile, fapt ce a condiționat ratarea unor venituri în sumă totală de 2,9 mil. lei.

Curtea de Conturi evidențiază necesitatea acordării unei atenții sporite din partea factorilor decizionali ai Cancelariei de Stat asupra aspectelor deficitare și neconforme identificate, fiind înaintate un șir de recomandări pentru remedierea situației.