trenduri
Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 30 mai curent, a examinat în cadrul ședinței online Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2021, Raportul auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2021 și Raportul auditul asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor (MF) încheiate la 31 decembrie 2021.
Cu referire la execuția de ansamblu a bugetului de stat, auditul a menționat că, potrivit Raportului Guvernului parametrii precizați ai bugetului de stat au fost realizat, în proporție de 107,7% la venituri, cu o depășire de circa 3,5 miliarde lei, iar cheltuielile și activele nefinanciare au fost executate în proporție de 93,9%, acestea fiind mai mici cu 3,5 miliarde lei.
În condițiile în care bugetul de stat pe anul 2021 a fost precizat cu un deficit de circa 11,8 miliarde lei, exercițiul bugetar s-a încheiat cu un deficit de 4,7 miliarde lei, sau cu 7,1 miliarde lei sub nivelul deficitului precizat.
Soldurile mijloacelor bănești, la 31 decembrie 2021, au constituit 9,1 miliarde lei , în creștere de 2,2 ori, față de anul precedent, din care, la componenta de bază în sumă de 7,7 miliarde lei, și proiectele finanțate din surse externe – 1,3 miliarde lei.
Prevederile definitive la veniturile bugetului de stat s-au executat în sumă totală de 49,4 miliarde lei, dintre care la impozite și taxe în sumă de 44,5 miliarde lei. Nivelul de execuție în proporție de 107,7% la venituri a fost influențat în mare parte de modificările operate în politica bugetar-fiscală.
Conform datelor raportate de MF, restanțele la plata obligațiilor contribuabililor față de bugetul de stat au constituit 1,9 miliarde lei care, comparativ cu anul precedent s-au majorat cu 542 mil. lei. În structura restanțelor, partea preponderentă revine impozitelor și taxelor administrate de către organele Serviciului fiscal de stat, care constituie 82,2%, sau 1,6 miliarde lei. Restanțele administrate și raportate de Serviciul Vamal în anul 2021 au constituit 17,8%, sau 344 mil.lei din totalul restanțelor.
Executarea cheltuielilor bugetului de stat au constituit în total 54,1 miliarde lei, care în aspectul clasificației economice, sunt raportate la: transferuri către alte bugete – 31,2 miliarde lei, cheltuieli de personal –7,8 miliarde lei, subvenții – 3,3 miliarde lei, alte cheltuieli – 3,0 miliarde lei, mijloace fixe – 2,8 miliarde lei, dobânzi – 1,9 miliarde lei, ș.a.
Una din observațiile auditului ține de identificarea unor rezerve la planificarea și estimarea limitelor la cheltuieli pentru implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, unele autorități continuă să solicite alocări suplimentare, respectiv, MF a planificat un fond centralizat de alocații în sumă de 170 mil. lei. Ulterior, în baza hotărârilor Guvernului, au fost redistribuite 137,5 mil. lei.
De asemenea, analogic anilor precedenți, s-a menținut tendința unui nivel redus de valorificare a alocațiilor bugetului de stat destinate investițiilor capitale. Astfel, în anul 2021, volumul alocațiilor aprobate inițial pentru investiții capitale a constituit 1,6 miliarde lei, ulterior suma precizată constituind 2,3 miliarde lei. În final, cheltuielile pentru investiții capitale au fost executate în sumă de 1,7 miliarde lei.
Un alt aspect evidențiat de prezentul audit, ține de cheltuielile bugetului de stat executate din fondurile de urgență ale Guvernului. Pentru anul 2021, fondurile de urgență ale Guvernului au constituit 823 mil. lei, inclusiv 500 mil. lei – fondul de rezervă, și 323 mil. lei – fondul de intervenție.
Verificările auditului au evidențiat că, ponderea semnificativă de 46,7% sau 84,7 mil. lei din fondul de rezervă revine alocării mijloacelor financiare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, stabilite pentru 11 iulie 2021. Totodată, din fondul de rezervă au fost executate mijloace pentru: procurarea vaccinului împotriva COVID-19 (27,7 mil. lei), premierea sportivilor pentru performanțele obținute la Jocurile Olimpice și Paralimpice din anul 2021 -10,8 mil. lei, plata onorariilor unor Birouri de avocați 1,7 mil. lei, cheltuieli aferente utilizării ajutorului umanitar acordat de către România pentru sprijinirea agricultorilor afectați de secetă – 2,8 mil. lei și finanțarea programelor de compensații demarate în cadrul Programului de stat „Prima casă” – 21,1 mil. lei. În context, auditul a evidențiat că nu toate cheltuielile executate din fondul de rezervă al Guvernului întrunesc concomitent toate criteriile de eligibilitate stabilite de cadrul normativ, având impact asupra conformității utilizării resurselor acestuia.
Auditul, de asemenea a identificat tendința de creștere ascendentă a cheltuielilor bugetului de stat pentru plățile aferente documentelor executorii. În anul 2021, în aceste scopuri au fost utilizate mijloace publice în sumă totală de 189,2 mil. lei, ceea ce este de 3,3 ori mai mult față de anul 2020, sau mai mult cu 131 mil. lei. Astfel, din totalul cheltuielilor executate direct de către MF au fost achitate 106,2 mil. lei, iar 83 mil. lei – de către executorii de buget. Un risc sporit la acest compartiment identificat de audit, ține de creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru achitarea documentelor executorii în baza hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv 47,4 și 42,5 mil. lei. Concomitent se menționează și executarea parțială a unui titlul emis de către Tribunalul arbitral de la Haga în sumă de 74,4 mil. lei. Astfel, aceste trei titluri constituind circa 87% din totalul cheltuielilor executate pentru plățile aferente documentelor executorii.
Auditul public extern relevă creșterea în continuare a gradului de dependență financiară a bugetelor de alt nivel față de finanțarea de la bugetul de stat, în anul 2021 constituind 31,2 miliarde lei, sau 57,6% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.
În anul 2021 cheltuielile bugetului de stat pentru subvenții și granturi acordate din bugetul de stat instituțiilor publice au însumat circa 4 miliarde lei. Acest fapt evidențiază necesitatea elaborării și dezvoltării cadrului normativ de reglementare a activității instituțiilor publice, inclusiv cu determinarea unor principii clare și unice în vederea acordării granturilor și subvențiilor de la bugetul de stat, și după caz, a modului de virare a unei părți de venituri la buget.
O altă constatare, care necesită a fi evidențiat este procesul de reorganizare a 4 autorități publice centrale, prin dezmembrare (separare). Astfel, acest proces a demarat cu întârzieri și cu unele abateri, fapt ce a generat întârzieri la raportarea financiară, dar fără a cauza impact asupra execuției de casă a bugetul de stat. Verificările auditului denotă că, 3 autorități publice centrale nu s-au încadrat în termenul stabilit, fiind extinse la solicitare, perioadele de raportare până la 22 de zile.
În contextul celor relatate mai sus, Curtea de Conturi consideră că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat, pentru exercițiul bugetar încheiat la 31 decembrie 2021, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă privind executarea de casă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, având în vedere responsabilitatea Ministerului Finanțelor pentru executarea bugetului de stat prin metoda de casă.
Cu referire la Raportul auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2021, Curtea de Conturi menționează următoarele.
La finele anului 2021, soldul datoriei de stat, a constituit 77,8 miliarde lei, sau în creștere cu 9,9 miliarde lei față de anul 2020. Totodată, nivelul atins s-a încadrat în plafoanele aprobate prin Legea bugetară anuală. Ca pondere în PIB, datoria de stat a constituit 32,1%, sau cu o scădere față de anul precedent cu 1,9 la sută.
Analiza în evoluție relevă că, pe parcursul ultimilor 5 ani, constant, ponderea mai mare în totalul datoriei de stat revine datoriei de stat externe și reprezintă obligațiile financiare ale statului față de creditorii de pe piața externă, care fiind în totalitate denominate în valută străină, sunt expuse riscului de schimb valutar.
Volumul total al debursărilor de împrumuturi externe în anul 2021 a constituit 522 milioane dolari SUA echivalentul a 9,2 miliarde lei, sau mai puțin în comparație cu anul 2020 cu 29,6 milioane dolari SUA. Din volumul total al debursărilor, 187,6 milioane dolari au fost debursați pentru finanțarea proiectelor investiționale iar 334,4 milioane dolari – asistență financiară pentru susținerea bugetului.
Similar anilor precedenți, nivelul de debursare al împrumuturilor este redus. În unele cazuri debursarea are loc cu întârziere, nefiind atinse obiectivele în implementarea proiectelor investiționale. Cauzele care au determinat nerespectarea termenelor de implementare a proiectelor sunt: restructurarea proiectelor sau modificarea componentelor acestora, care adesea nu sunt acceptate de finanțatori; procese îndelungate de achiziție; planificarea nerațională a timpului de executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor; executarea lentă a lucrărilor, etc.
În anul 2021, pentru deservirea datoriei de stat, au fost achitate circa 31,5 miliarde lei, inclusiv 29,6 miliarde lei pentru rambursarea sumei principale și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS) ajunse la scadență și circa 1,9 miliarde lei pentru plata dobânzilor și comisioanelor. În comparație cu anul 2020, pentru deservirea datoriei de stat, în anul 2021 s-au achitat mai mult cu 15,4 miliarde lei.
La finele anului 2021, soldul datoriei băncilor supuse lichidării, ca urmare a emiterii anterioare a VMS pentru stabilitatea financiară și pentru executarea obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat a constituit 11,8 miliarde lei. Pe parcursul anului 2021, au fost rambursate doar 0,1 miliarde lei. Auditul menționează că, din totalul datoriei preluate de MF de circa 13,8 miliarde lei, la 31 decembrie 2021, băncile supuse lichidării au restituit doar 1,9 miliarde lei, ceea ce constituie doar 14,3%.
În anul 2021, a fost înregistrat al doilea caz de activare a garanției de stat în cadrul Programului „Prima casă”, din bugetul de stat fiind dezafectate mijloace financiare de stat în sumă de 183,3 mii lei. În acest context auditul identifică riscul de creștere a numărului de beneficiari care nu vor fi în stare să-și onoreze obligațiunile față de creditele aprobate, în condițiile în care rata inflației este în creștere de la an la an.
În baza activităților de audit desfășurate, se concluzionează că, deși MF întreprinde măsuri în vederea asigurării administrării datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în conformitate cu cadrul legal, acestea necesită îmbunătățiri continue. De asemenea auditul a formulat recomandări în acest sens, care sunt orientate spre îmbunătățiri în domeniul auditat.
Referitor la auditul asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2021, Curtea de Conturi a menționat că au fost identificate unele problematici care, deși nu au influențat opinia de audit, trebuie comunicate, în vederea îmbunătățirilor care ar putea fi aduse sistemului de control intern managerial al MF și instituțiilor din subordine.
Printre aspectele problematice identificate, s-a menționat:
Generalizând cele constatate, Curtea de Conturi conchide că, sub toate aspectele semnificative, rapoartele financiare consolidate ale MF încheiate la 31 decembrie 2021, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, probele de audit fiind suficiente și adecvate pentru a furniza opinia noastră.
