Ultimele evenimente interne şi externe ne duc la unica concluzie posibilă – Preşedintele Igor Dodon şi PSRM sunt într-un evident avantaj şi aceasta deschide anumite perspective în faţa lor, care până mai ieri nu au existat.

În primul rând, e vorba de întrevederea Putin-Trump. Ce nu s-ar spune despre această întrevedere, e clar că ea pune bazele unor relaţii americano-ruse mult mai bune decât în prezent. Se pare că cei doi preşedinţi au ajuns la unele decizii şi înţelegeri de principiu, or nu în zădar s-a pomenit despre coincidenţa de interese între cele două mari puteri privind Coreea de Nord, Siria, alte „puncte fierbinţi” de pe glob. La fel, nu în zădar unii analişti, blogeri şi jurnalişti au scris despre tangenţele identificate de cei doi Preşedinţi privind situaţia din Ucraina, dar şi despre măsurile ce ar putea urma, inclusiv cele din domeniul colaborării energetice internaţionale. Iar dacă mai adăugăm aici tensionarea evidentă a relaţiilor dintre SUA şi UE, ajungem la concluzia că, pe fonul acesteia, Preşedintele Trump caută noi aranjamente internaţionale şi se pare că, cel puţin în relaţia cu Rusia, le găseşte.

Îmbunătăţirea relaţiilor ruso-americane nu poate să nu se expună şi asupra spaţiului ex-sovietic, inclusiv asupra RM. Putem presupune că, ajutând SUA în unele „puncte fierbinţi” de pe glob, Rusia îşi asigură un mai mare spaţiu de manevră în fostele state sovietice, inclusiv în Moldova. Iar aceasta întăreşte poziţiile şi perspectivele Preşedintelui Dodon şi ale PSRM. Igor Dodon are relaţii foarte bune cu Vladimir Putin şi nu este exclus că aceste relaţii ar putea genera anumite rezultate/efecte în situaţia creată după întrevederea şefului statului american şi a celui rus. Cel puţin, posibila presiune externă americană asupra proceselor din RM va fi mult mai mică, dacă nu chiar inexistentă.

E avantajat Igor Dodon şi de relaţia foarte proastă a guvernării cu UE. În noua situaţie, guvernarea nu mai este tentată să le demonstreze europenilor „cât de bine le poate face jocul în Moldova, stăvilind forţele pro-ruse”. Aceasta plasează PSRM şi pe şeful statului într-o zonă de comoditate politică relativă, care e benefică pentru promovarea ofertelor electorale constructive de către cei doi actori politici.

Un alt mare avantaj Preşedintele şi PSRM îl „pescuiesc” din relaţiile extrem de proaste dintre partidele ce se declară pro-europene. Atâta timp cât relaţiile dintre guvernare şi opoziţia pro-europeană se deteriorează continuu, dispare orice posibilitate (chiar şi teoretică) ca pro-europenii să formeze o coaliţie comună după următoarele alegeri parlamentare, iar aceasta înseamnă că socialiştii aproape sigur vor fi la guvernare după viitorul scrutin.

Toate acestea ne duc la gândul că, cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare, Preşedintele Dodon şi socialiştii beneficiază de o conjunctură internă şi externă extrem de favorabilă. Să vedem cum va fi ea fructificată şi care va fi expresia sa electorală.

Dumitru Spătaru