Organizația Națiunilor Unite (ONU) descrie schimbările climatice drept problemă definitorie a timpului raportat la prezent. Impactul schimbărilor climatice este deja resimțit astăzi și va continua să crească în viitor. Pentru Republica Moldova, aceasta a însemnat seceta severă și grindina devastatoare din anul 2020.

În context, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), reprezentată de grupul de auditori membri ai WGEA EUROSAI a participat de comun cu alte instituții supreme de audit (ISA) în cadrul primului eveniment paralel EUROSAI-ECA la COP 26: Conferința ONU privind schimbările climatice, organizată în regim hibrid, transmite CURENTUL.

În cadrul evenimentului au fost prezentate experiențele ISA din Israel, Regatul Unit al Marii Britanii, Letonia și Curtea de Conturi Europeană, etc. Concluziile activității de audit ale ISA cu privire la problemele cheie pe care guvernele trebuie să le rezolve dacă doresc să-și atingă ambițiile în materie de climă au fost subiectele principale ale evenimentului. Temele de coordonare eficientă, gestionarea compromisurilor și implicarea publicului vor fi aplicabile tuturor țărilor, care doresc să transforme ambiția climatică în acțiune climatică.

Obiectivul acestei sesiuni a fost de a prezenta contribuția ISA la creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru acțiunea climatică. Considerațiile legate de schimbările climatice sunt încă relativ noi pentru auditori. Încorporarea acestora în procesul de audit necesită dobândirea de cunoștințe, precum și o schimbare a mentalității.

Rezultatele sesiunii sunt orientate pentru a oferi perspective în activitatea de audit care pot fi aplicate de către diferite părți interesate în:

tragerea la răspundere a guvernului pentru utilizarea inefecientă a banilor publici pentru atingerea obiectivelor privind schimbările climatice;
obținerea unor contribuții mai mari din partea statelor dezvoltate în lupta cu schimbările climatice, pentru a motiva și mobiliza statele în curs de dezvoltare;
influențarea guvernelor pentru a îmbunătăți modul în care acestea ating obiectivele climatice;
încurajarea organismelor auditate să adopte o abordare solidă cu privire la evaluarea și raportarea riscurilor de mediu și climat pentru organizația lor.

Întrucât planurile stabilite de guverne atât la nivel național, cât și la nivel internațional, în ceea ce privește atingerea țintelor ODD 13 sunt ambițioase și necesită alocarea unui volum considerabil de resurse, pașii care vor asigura că resursele sunt cheltuite corect și eficient sunt cruciale. Acest lucru a devenit și mai pertinent odată cu criza COVID-19, care pune presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.

Menționăm că, Uniunea Eeuropeană este cel mai mare donator în lupta cu schimbările climatice, contribuind până acum cu aproximativ 25 de miliarde de euro.

Cristina Pendea