Impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) asupra râului Nistru se resimte cel mai puternic pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea. Aceasta este una din concluzia studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Mediului, cu sprijinul Suediei, transmite CURENTUL.

Efectele înregistrate sunt divizate de experți în trei categorii: negative, regulatorii și posibile, care nu au fost deocamdată demonstrate.

În prima categorie se înscriu impactul asupra stării hidrologice a râului, manifestat prin fenomenul de hydropeaking sau efectul pulsatoriu al undelor, efectul asupra stării morfologice, transportul de sedimente fiind redus esențial, impactul asupra regimului termic, apele deversate fiind cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece. Totodată, au crescut suprafețele acoperite cu plante acvatice care pot dăuna râului, de la 1 la 85% în sectorul de nord al Moldovei; a scăzut nivelul de zooplancton și organismelor de adâncime, au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu și 15 specii în cel inferior, a scăzut efectivul speciilor valoroase de pești (cegă, crap, șalău, știucă, morunaș) de cca 40 de ori.

Efectele economice se resimt prin cantitățile instabile sau puternic diminuate de apă în unele perioade critice, uneori cu caracteristici esențial modificate (temperatură, sedimente) pentru mai mulți utilizatori de apă din Republica Moldova, cum ar fi cei din agricultură, industria alimentară, turism și alte sectoare.

O altă categorie de impacturi ale CHN au efecte regulatorii. Astfel, debitele minime au crescut de două ori și este asigurat debitul minim de 100m3/s (ceea ce contribuie la atenuarea efectelor secetei), debitele maxime au fost reduse, încât este atenuat riscul de inundații, are loc reglarea sezonieră a scurgerii de apă.

Însă, nu există siguranța că partea ucraineană va asigura evacuarea permanentă a debitului minim de 100 m3/s și nu au putut fi demonstrate pierderile de apă prin infiltrație, volumul infiltrațiilor, impactul asupra apelor subterane, creșterea riscului de exces de umiditate în zonele învecinate, nerespectarea părții de operare a CHN (erori umane, tehnice).

„Studiul confirmă științific faptul că întreg CHN are un impact semnificativ asupra mediului, iar acest impact, conform reglementărilor naționale și internaționale din domeniul protecției mediului, trebuie eliminat sau compensat. Astfel, Ministerul Mediului va deține mijloacele necesare pentru luarea unor măsuri concrete, atât prin dezvoltarea politicilor de dezvoltare națională și locală, cât și în cooperare cu partenerii ucraineni”, a declarat secretara de stat din cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Aceasta a vorbit unui grup de jurnaliști care au efectuat pe 14 septembrie 2021 o vizită de presă, alături de coautori ai studiului, la Naslavcea, cel mai afectat sector al Nistrului.

Proiectul „Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc” va oferi asistență autorităților Republicii Moldova în procesul de negocieri cu partea ucraineană privind exploatarea în comun a râului Nistru.

Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.