Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) își exprimă suportul pentru misiunea națională de monitorizare a procesului electoral, desfășurată de Asociația Promo-Lex, respingând atacurile denigratoare repetate la adresa misiunii, transmite CURENTUL.

Coaliția menționează că, experții misiunii de observare au dovedit de-a lungul mai multor campanii electorale, de diferite niveluri, pe care le-au monitorizat în țară și peste hotare, că dispun de calificarea necesară în domeniul monitorizării alegerilor.

„Elaborările și concluziile din cele două rapoarte ale misiunii (rapoartele nr. 1 și nr. 2) reprezintă o expunere consecventă a unor fapte și fenomene observate și raportate de-a lungul mai multor campanii electorale, dar care nu au fost soluționate. Apropierea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 doar pune în evidență comportamente și practici nocive încetățenite de-a lungul anilor, în loc să fie eliminate”, se menționează în declarație.

Totodată, CALC punctează că „problemele la care se referă detractorii misiunii de observare apar nu din lipsa vreunei metodologii sau a atitudinilor subiective ale experților, ci din cauza unor confuzii create deliberat de către cei ce dețin pârghiile puterii. Anume ei acceptă ca partidele politice și membrii marcanți ai acestora să practice instantaneu activități politice, de business, binefacere, mediatice și propagandistice, religioase, etc. Anume acest gen de intercalări de activități creează confuzii pe care nici cea mai desăvârșită metodologie ne le poate descâlci”.

CALC menționează că interpretarea art. 118 din Codul Penal, ce se referă la corupția electorală, „ofensează cetățenii”.

„Abordarea noastră cetățenească are la bază cea mai simplă și sănătoasă metodologie – bunul simț. Noi credem că formăm un corp de alegători, calitate fără sincope, din momentul declarării independenței Republicii Moldova. De aceea, ne întrebăm și îi întrebăm pe detractori – de ce metodologie mai e nevoie pentru a înțelege fără echivoc prevederile articolului 1811 din Codul penal, care se referă în mod expres la corupția electorală: „Oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale ori în cadrul referendumului”?

Dacă am accepta o altă interpretare a Articolului 1811, că anumite acțiuni reprezintă acte de corupție doar în ziua alegerilor, oare nu am ofensa cetățenii, calificându-i drept niște amnezici, care nu mai țin minte cine sunt “binefăcătorii” lor, care partide politice și lideri partinici le-a organizat concerte pe gratis cu participarea vedetelor de prima mărime, le-a oferit pungi cu alimente, cadouri pentru familiile tinere etc.? Acest gen de practici a fost raportat constant de observatori, precum și folclorul electoral care le ridiculizează. De aceea, este imperios necesar ca autoritățile publice să caute soluții clare, fără echivocuri, pentru delimitarea activității partidelor politice și a liderilor acestora de activitățile de binefacere, religioase, de business și de propagandă mediatică. Acest lucru este imperios necesar, fiindcă legislația, în principiu, prevede diferite tipuri organizatorice pentru practicarea unor astfel de activități. De asemenea, este necesară o delimitare clară a activității guvernamentale de cea de partid. Mai cu seamă că partidele reprezintă segmente sociale, iar guvernul administrează treburile publice ale întregii țări”, menționează autorii.

Cristina Parfeni