Sistemul de sănătate este o prioritate la nivel național și mondial, iar îmbunătățirea continuă a sănătății este unul din cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă promovate de ONU pentru asigurarea unei societăți prospere și sustenabile.

Tematicile din domeniul medical și social și-au găsit reflecție în perioada de raportare prin auditarea Programului național de control al cancerului, realizat în perioada 2017-2022, prin abordarea subiectului introducerii pe piață și gestionării medicamentelor și dispozitivelor medicale în Republica Moldova, prin auditarea procedurilor de protecție specială a copiilor aflați în situație de risc.

Curtea de Conturi a constatat că măsurile întreprinse de către autoritățile responsabile pentru reducerea mortalității prin cancer în rândul populației din Republica Moldova nu s-au realizat eficace. Instituțiile implicate în procesul de realizare a Programului și a Planului de acțiuni nu au dispus de procese care să asigure îndeplinirea eficientă și eficace a atribuțiilor, obiectivelor şi indicatorilor de monitorizare.

În perioada de raportare, Curtea de Conturi a abordat o tematică conexă domeniului sănătății, și anume din sectorul medicamentelor și dispozitivelor medicale, a cărei importanță derivă din contribuția acestor componente la salvarea vieților omenești, oferind soluții inovatoare pentru diagnosticarea, prevenirea, monitorizarea și tratarea diverselor maladii.

Curtea de Conturi constată că numărul redus al medicamentelor înregistrate în Republica Moldova atestă retragerea de pe piață a unei cantități semnificative de medicamente, ceea ce poate determina diminuarea numărului de competitori și producători pentru denumirile comune internaționale de medicamente. Situația a fost cauzată de faptul că nu au fost depuse cereri pentru autorizarea medicamentelor. Aceste circumstanțe condiționează riscuri privind discontinuitatea stocurilor de medicamente pe piața Republicii Moldova, cu impact asupra accesului pacienților la asistența cu medicamente.

Cu referire la prețurile producătorilor la medicamentele de import, cât și ale celor autohtone, se constată deficiențe condiționate de faptul că deținătorii Certificatului de Înregistrate a Medicamentelor nu au asigurat declararea prețului de producător. Această situație creează premise de majorare a prețurilor la medicamentele livrate către instituțiile medicale și procurate de cetățeni, deoarece nu sunt aprobate regulamentar.

În cadrul procedurilor de achiziții publice centralizate în sănătate au fost contractate medicamente neautorizate destinate pentru circa 60 mii de pacienții din cadrul a 23 de Programe naționale în sănătate. S-a stabilit că 28% din medicamentele necesare serviciilor de sănătate nu au fost autorizate în Republica Moldova.

La capitolul accesul la asistența farmaceutică, s-a constatat că instituțiile farmaceutice au fost înființate și amplasate în orașe cu nerespectarea normativelor demografice. Drept exemplu, pentru 935 mii de persoane din 7 orașe, instituțiile farmaceutice licențiate au depășit cu 40% cerința de înființare a unei farmacii de la 3 000 la 4 000 de persoane, iar în unele localități rurale farmaciile sunt insuficiente și afectează accesul la asistența farmaceutică pentru 71 mii de persoane.

Un alt aspect sensibil care a fost vizat de Curtea de Conturi se referă la evaluarea conformității procedurilor de protecție specială a copiilor aflați în situație de risc, inclusiv a proceselor de plasare a copiilor aflați în dificultate în centre specializate, precum și de adopție, pentru perioada 2019-2022.

Potrivit datelor sistematizate de audit, în perioada 2019-2021 autoritățile tutelare teritoriale pentru protecția drepturilor copilului au asigurat plasamentul a circa 15 mii de copii, ceea ce denotă o evoluție în scădere. Numărul copiilor plasați în servicii de tip plasament în centre și case comunitare în evoluție, de asemenea, se diminuează, prioritate fiind acordată serviciilor sociale, prin care se menține copilul în mediul familial.

Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) nu deține Registrul de stat al copiilor aflați în situație de risc și al copiilor separați de părinți, datele statistice fiind colectate de la autoritățile tutelare locale, care dețin registre improvizate. Un aspect pozitiv în acest sens este aprobarea în iunie 2022 a Conceptului Sistemului Informațional în domeniul Protecției Copilului, care este destinat managementului de caz al copiilor aflați în evidența autorităților competente și urmăririi serviciilor sociale prestate copiilor sau a formelor de protecție identificate pentru copii.

Curtea de Conturi a constatat nerespectarea cadrului legal și a lipsei unei monitorizări eficiente din partea autorităților administrației publice locale în contextul asigurării cu locuințe sociale a copiilor orfani care au împlinit vârsta de majorat.

Curtea de Conturi atenționează asupra lipsei cadrului normativ ce ar reglementa exhaustiv crearea unor centre specializate pentru copiii vulnerabili, care practică vagabondajul, cerșitul, prostituția, în scopul creării oportunităților pentru incluziune socială și diminuarea influenței mediului de risc.

Cadrul normativ privind adopția națională și internațională reglementează atribuțiile autorităților publice centrale, autorităților tutelare teritoriale la nivelul autorităților publice de rangul I și II. Conform datelor din Registrul de stat al adopției, în perioada 2019-2022 au fost adoptați 305 copii, dintre care 282 de copii prin procedura de adopție națională și 23 de copii prin intermediul adopției internaționale. Curtea de Conturi a depistat lipsa mecanismelor privind monitorizarea copiilor adoptați prin procedura de adopție națională și a celor plecați cu părinții adoptați peste hotarele țării. Astfel, 18 copii adoptați prin procedura adopției naționale au plecat cu părinții adoptatori peste hotarele țării, nefiind monitorizați post adopție de către autoritățile locale responsabile.

Principalele cauze care au determinat prezența neconformităților în acest domeniu sunt lipsa Registrului copiilor în situație de risc, lipsa unor centre specializate pentru copiii cu vulnerabilitate severă, lipsa mecanismelor privind monitorizarea copiilor adoptați prin procedura de adopție națională și plecați cu părinții adoptatori peste hotarele țării, precum și transparența insuficientă la inițierea procesului de adopție.