Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat, în cadrul unei ședințe online, Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) încheiate la 31 decembrie 2020, informează CURENTUL.
Scopul misiunii de audit a constat în testarea sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, încheiate la 31 decembrie 2020, prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul său, nu conțin denaturări semnificative, datorate fraudei sau erorii. Probele de audit au fost colectate din cadrul a 24 de instituții subordonate MADRM.
În anul 2020, MADRM a gestionat resurse în valoare de 2,3 miliarde lei, cheltuieli și active nefinanciare în sumă de 2,5 miliarde lei, nivelul de realizare a veniturilor constituind 90,8%, a cheltuielilor și activelor nefinanciare – 90,7 %, soldul alocațiilor neutilizate la finele anului bugetar fiind de 257,4 milioane lei. Conform datelor bilanțului contabil, în anul 2020, MADRM și instituțiile din subordine au administrat patrimoniu în valoare totală de 2,97 miliarde lei.
Auditul a scos în evidență un șir de neconformități și carențe, care au servit drept bază pentru exprimarea opiniei cu rezerve, astfel:
MADRM și entitățile din subordine, în anul 2020, nu au asigurat evaluarea și înregistrarea în evidența contabilă a tuturor bunurilor publice deținute, fiind astfel denaturate informațiile despre situațiile financiare și patrimoniale. Entitățile auditate nu au aplicat prevederile cadrului de politici contabile aprobate de Ministerul Finanțelor privind regulile de recunoaștere și de evaluare a bunurilor imobile și a terenurilor, ceea ce a dus la nerecunoașterea valorii a 102 loturi de teren cu suprafața de 801,2 ha, și ca urmare la subevaluarea soldului grupei de conturi „Terenuri” cu 122,0 mil. lei. Totodată, MADRM a recunoscut în evidența contabilă 37,2 mil. lei, valoarea a 61 de loturi de teren cu suprafața totală de 604,1 ha, care conform înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile aparțin persoanelor terțe. În rezultat valoarea raportată a terenurilor a fost subevaluată cu 84,8 mil. lei;
ca rezultat a nerespectării prevederilor Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015, MADRM nu a exclus din evidența contabilă volumul acțiunilor şi a cotei părți în capitalul social din interiorul țării în sumă de 25,7 mil. lei, care reprezintă valoarea cotei părți în capitalul social a 2 întreprinderi de stat amplasate peste hotare;
MADRM a transmis neregulamentar, cu titlu gratuit, colegiilor, care au trecut la autogestiune în rezultatul reformei din anul 2018, cota parte în valoare de 247,5 mil. lei, formată din bunurile imobile proprietate publică. Drept rezultat valoarea raportată a cotelor părți în capitalul social al întreprinderilor a fost subevaluată cu 221,8 mil. lei;
interpretarea eronată a prevederilor privind regulile de recunoaștere și evaluare a bunurilor imobile de către MADRM a rezultat prin nerecunoașterea în evidența contabilă a 99 de clădiri cu suprafața de 8,35 mii m2, 12 clădiri din acestea sunt înregistrate la Oficiile cadastrale cu valoare de 2,78 mil. lei, referitor la 87 de proprietăți, auditul a fost limitat în obținerea dovezilor suficiente pentru determinarea valorii cadastrale;
la evidența Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” se află baza de odihnă „Selecția” amplasată în or. Zatoka, r-l Belgorod-Dnestrovsc, reg. Odessa, Ucraina. Prin nerespectarea prevederilor contractuale, arendașul, cetățean al Ucrainei, fără a coordona cu Institutul, a demolat bunurile Institutului, iar pe terenul respectiv fiind construite imobile capitale cu 2 nivele. Deși, Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” pe parcursul anilor a înaintat mai multe adresări către autoritățile ucrainene, situația a rămas nesoluționată, iar în anul 2013 Procuratura r-lui Belgorod – Dnestrovsc a comunicat despre clasarea dosarului penal, invocând drept temei eliberarea unei persoane de răspundere penală.
Pe parcursul misiunii, auditul a atestat deficiențe aferente gestionării patrimoniului, care se rezumă la neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a 105 de bunuri imobile, dintre care 88 de bunuri imobile cu suprafața de 72 mii m2 sunt contabilizate în valoare de 46,6 mil. lei, precum și asupra 4 de loturi de situație care poate preceda riscuri asupra integrității bunurilor patrimoniale gestionate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și entitățile din subordine.
De asemenea, s-a atestat neraportarea sau raportarea eronată către Agenția Proprietății Publice a datelor aferente bunurilor gestionate. Astfel, nu au fost incluse în dările de seamă prezentate Agenției Proprietății Publice 163 de bunuri imobile și 85 loturi de teren cu suprafața de totală de 1,9 mii ha, fapt ce a denaturat semnificativ datele din Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului, nefiind asigurată plenitudinea, veridicitatea și credibilitatea informațiilor incluse în acesta.
În același timp s-a constatat că, pe parcursul mai multor ani entitățile nu au respectat disciplina de plată, fiind înregistrate creanțe în valoare totală de 82,0 mil. lei, dintre care 46,3 mil. lei cu termen de prescripție expirat, ca urmare a neîncasării în termenele stabilite a veniturilor colectate și imobilizării mijloacelor financiare bugetare, persistând riscul major de nerecuperare a acestora.
Prezența creanțelor cu termen de prescripție expirat este o consecință a managementului instituțional necorespunzător instituit în cadrul entităților, precum și a lipsei măsurilor ce se impun de cadrul regulator privitor la domeniul vizat, fapt ce poate cauza prejudicierea bugetului de stat în valoarea sumelor nepasibile recuperării. Auditul menționează că, din totalul creanțelor o pondere semnificativă o dețin creanțele transmise în judecată, care constituie 34,3 mil. lei sau 41,8 % din totalul lor.
Curtea de Conturi menționează că, deși, în cadrul misiunii de audit realizate în anul precedent au fost înaintate recomandări menite să contribuie la remedierea neconformităților constatate, o parte din entități, pe parcursul mai multor ani nu întreprind măsuri pentru realizarea recomandărilor înaintate, unele din ele fiind reiterate în cadrul prezentei misiunii de audit.
Cristina Pendea