Curtea de Conturi a examinat, în cadrul ședinței din 24 aprilie curent, Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) încheiate la 31 decembrie 2018, transmite CURENTUL.

Scopul auditului a constat în oferirea asigurării rezonabile în ceea ce privește faptul, dacă rapoartele financiare consolidate ale Ministerului, întocmite la 31 decembrie 2018, sunt lipsite de denaturări semnificative și oferă o imagine reală şi fidelă a informațiilor prezentare în rapoartele financiare, iar tranzacțiile au fost efectuate conform reglementărilor în vigoare.

În anul 2018, MADRM a gestionat resurse în sumă de 2 mld. 102,2 mil. lei și cheltuieli și active nefinanciare în sumă de 2 mld. 068,1 mil. lei. Nivelul de realizare a veniturilor a constitut 93,2%, la cheltuieli și active nefinanciare – 82,8%, soldul alocațiilor neutilizate la finele anului bugetar constituind 429,0 mil. lei.

Conform datelor din bilanț, în anul 2018, MADRM și instituțiile din subordine au administrat active nefinanciare în valoare totală de 2 mld. 823,2 mil. lei, ponderea majoră revenind mijloacelor fixe (2 mld. 334,2 mil. lei/82,7%), urmată de activele neproductive (426,0 mil. lei/15,1%).

MADRM și entitățile din subordine nu au asigurat evaluarea și înregistrarea în evidența contabilă a tuturor bunurilor publice deținute, ca urmare fiind denaturate informațiile din situațiile financiare și patrimoniale, persistând riscul de neasigurare a integrității și de înstrăinare necontrolată a bunurilor proprietate publică a statului.

În acest context se denotă că, conform probelor de audit colectate, MADRM și instituțiile din subordine gestionează per total 557 loturi de teren cu suprafața totală de 13 mii 649,7 ha, iar informațiile raportate privind terenurile gestionate nu au corespuns principiilor de plenitudine, evaluare și exactitate, fiind denaturate cu 3 mld.222,8 mil. lei.

Astfel, contrar prevederilor regulamentare, nu au fost evaluate și înregistrate regulamentar în evidența contabilă și în rapoartele financiare 452 de loturi de teren cu suprafața totală de 6 mii 765,1 ha, în valoare estimativă de 3 mld. 197,4 mil. lei, în evidența contabilă, fiind reflectate doar 105 loturi de teren în valoare de 426,0 mil. lei (6 mii 884,6 ha, sau 50,4% din totalul suprafețelor). Urmare a necontabilizării terenurilor, cele mai semnificative denaturări au fost atestate la:

Agenția Apele Moldovei (292 loturi de teren/ 2 mii 229,4 ha) – 2 mlrd.879,2 mil.lei;

Colegiul de Medicină Veterinară și Economie Agrară din Brătușeni (22 loturi/1 mii 688,8 ha) – 68,2 mil.lei;

IP Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară (30 loturi de teren/1 mii 410,3 ha) – 56,9 mil.lei;

IP Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (37 loturi de teren/739,4 ha) – 42,4 mil.lei;

IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (13 loturi de teren/400,0 ha) – 28,8 mil.lei;

IP Colegiul Agroindustrial din Râșcani (6 loturi de teren/227,6 ha) – 17,5 mil.lei.

Probele de audit au atestat că, din totalul de 701 de bunuri imobile administrate de MADRM și entitățile din subordine, au fost contabilizate doar 535 de bunuri imobile, valoarea acestora constituind 519,9 mil. lei, celelalte 166 nefiind evaluate conform cerințelor cadrului regulator și, respectiv, contabilizate.

Cel mai semnificativ număr de bunuri imobile neevaluate și necontabilizate se atestă la:

Centrul special pentru influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice – 70 de bunuri imobile;

Agenția „Apele Moldovei” – 52 bunuri imobile;

Inspectoratul pentru Protecția Mediului – 9 bunuri imobile;

IP Institutul Cercetări pentru Culturile de Cîmp „Selecția” din Bălți – 8 bunuri imobile;

IP Institutul de Fitotehnie Porumbeni – 6 bunuri imobile;

IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlîi și IP Colegiul Tehnic Agricol Soroca – câte 4 bunuri imobile fiecare.

Referitor la înregistrarea drepturilor patrimoniale, probele de audit au relevat că, din totalul de 701 bunuri imobile gestionate de MADRM și entitățile din subordine, drepturile patrimoniale nu au fost înregistrate asupra 280 de bunuri imobile (39,9%), din care 199 bunuri imobile sunt contabilizate la valoare totală de 151,1 mil. lei, iar 81 bunuri imobile nu sunt evaluate nici de cadastru nici de entități.

De asemenea, la organele cadastrale nu au fost înregistrate drepturile patrimoniale asupra 22 loturi de teren cu suprafața totală de 62,2 ha, care nu au fost nici evaluate, nici contabilizate.

Verificările auditului au identificat că, din 88 de obiecte de construcții speciale în valoare totală de 33,3 mil. lei supuse înregistrării de stat, nu au fost înregistrate 74 de obiecte (31,5 mil. lei), ceea ce constituie 88,1% din numărul obiectelor de construcții speciale supuse verificării, și respectiv 94,6% din valoarea acestora.

De asemenea, analiza efectuată de audit denotă că, informațiile incluse în Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului prezentată Agenției Proprietății Publice (APP) nu relevă situația reală, astfel, la 99 bunuri imobile se atestă depășirea valorii bunurilor imobile raportate APP față de valoarea lor inițială cu 44,1 mil. lei, iar la 14 loturi de teren depășirea valorii lor contabile a constituit 1,4 mil. lei.

Totodată s-a atestat că, pentru 44 loturi de teren valoarea raportată APP este mai mică de cât cea contabilă cu 8,2 mil.lei.

Totodată se atestă că, pe parcursul mai multor ani nu au fost întreprinse măsuri privitor la actualizarea înscrisurilor din Anexele nr.14 și nr.229 la Hotarârea Guvernului nr. 351/2005, ceea ce nu a permis înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor proprietate publică a statului, MADRM urmând să consolideze eforturile pentru asigurarea inventarierii tuturor bunurilor imobile proprietate a statului administrate de minister și să prezinte Guvernului spre aprobare o listă actualizată a acestor bunuri imobile, inclusiv ținând cont de restructurarea APC de specialitate.

Probele de audit colectate prin eșantionare privitor la sistemele informaționale gestionate au relevat că, din 117 de sisteme informaționale (36,5 mil. lei) gestionate de 5 entități, 2 sisteme informaționale nu sunt evaluate, 56 de sisteme informaționale (4,9 mil. lei) – nu sunt utilizate, din acestea 5 sisteme informaționale (2,5 mil. lei) sunt nefuncționale. De menționat că, din totalul sistemelor informaționale nefuncționale, 2 (2,4 mil. lei) nu sunt uzate integral, valoarea rămasă constituind 1,6 mil. lei.

De asemenea, auditul a constatat că, cota statului în capitalul social al întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni a fost contabilizată neconform, ceea ce a determinat denaturarea informațiilor din situațiile patrimoniale cu 805,9 mil. lei, din care, 326,4 mil. lei urmare a menținerii în evidența contabilă a cotei în capitalul social al unor întreprinderi care urmau a fi transmise către APP și 479,5 mil. lei urmare a neevaluării și necontabilizării terenurilor transmise în gestiunea Î.S..

Totodată se atestă că, pe parcursul mai multor ani entitățile nu au monitorizat respectarea disciplinei de plată, în totalul creanțelor (77,1 mil.lei) și datoriilor (33,4 mil.lei) fiind prezente creanțele și datoriile cu termen de prescripție expirat în valoare de 13,2 mil. lei și 6,5 mil. lei respectiv. Prezența creanțelor cu termen de prescripție expirat a determinat materializarea riscului de neîncasare a veniturilor colectate în termenii stabiliți în valoare de 7,8 mil. lei, și dezafectarea, imobilizarea mijloacelor financiare bugetare în sumă de 5,4 mil. lei, persistând un risc major de nerecuperare a acestora, fapt ce poate duce la posibila prejudiciere a bugetului de stat în valoarea sumelor nepasibile recuperării, iar în cazul datoriilor, la posibilă suportare pe viitor a cheltuielilor suplimentare pentru achitarea acestora (cheltuieli de judecată, penalități, etc.).

Evaluările de audit denotă că, în totalul cheltuielilor gestionate de MADRM și entitățile din subordine, ponderea majoră revine subsidiilor și transferurilor bugetare față de fondurile statale, care în anul 2018 au constitut 1 mld. 173,8 mil. lei sau 60,3% din totalul cheltuielilor și activelor nefinanciare.

De menționat că, Ministerul Finanțelor până în prezent nu a elaborat un cadru normativ, care să reglementeze modul de includere în rapoartele financiare ale entităților bugetare a informațiilor aferente utilizării subsidiilor/transferurilor bugetare acordate cu destinație specială, în acest sens, fiindu-i înaintate recomandări relevante.

Verificările privind utilizarea transferurilor acordate din Fondul Ecologic Național (FEN) pentru construcția Sistemului de canalizare în s. Sipoteni, r. Călărași au relevat că:

achizițiile publice s-au realizat cu suspiciuni de fraudă/trucare a acestora;

lucrările de construcție a Sistemului de canalizare nu au fost realizate în termenii stabiliți în contract, fiind constatate multiple modificări la devizul de cheltuieli, inclusiv schimbat modelul/tipul stației de epurare, fără a fi revizuită spre diminuare valoarea totală a contractului. Astfel, compararea datelor din deviz și datelor din contractul de procurare a stației de epurare tip nou a constatat că, a fost formată o economie a resurselor financiare de circa 2,5 mil. lei, valoarea contractului nefiind modificată, iar bugetul public național, în aceste condiții fiind prejudiciat cel puțin cu suma sus menționată.

Totodată, se atestă un decalaj de timp între volumul de lucrări real executate și facturile fiscale emise de către antreprenor, la buget, cu întârziere, fiind achitată TVA în sumă estimativă de 1,2 mil. lei.

Neconstituirea garanției de bună execuție în sumă de 0,5 mil. lei, poate condiționa pe viitor dificultăți privitor la repararea din contul antreprenorului a neajunsurilor constatate urmare a utilizării Stației în perioada de garanție, cheltuielile respective urmând a fi suportate din contul beneficiarului, generând astfel costuri suplimentare pentru bugetul primăriei.

Referitor la organizarea evidenței contabile se denotă că, deși, proiectele investiționale finanțate din surse externe, subordonate MADRM, au statut de instituție publică, se denotă că acestea nu respectă regulile generale de organizare a evidenței contabile și prevederile Legii contabilității, în vederea asigurării contabilizării tranzacțiilor economice cu aplicarea metodei de casă. În aceste condiții echipa de audit a fost limitată în obținerea probelor de audit suficiente și adecvate referitoare confirmării soldurilor conturilor raportate de Proiectele investiționale finanțate din surse externe.

Referitor la audit intern se denotă că, în cadrul grupului ministerial, doar 5 entități au creat subdiviziuni de audit intern, efectivul constituind 10 unități de personal. De menționat că, pe parcursul anului au fost ocupate doar 4 unități de personal, iar în 2 instituții pe parcursul întregului an nu a fost angajată nici o persoană.

Cu referire la CIM, se atestă că, în cadrul MADRM și entităților subordonate acesta sau nu a fost instituit sau se regăsește la etapa de implementare. Totodată se constată că din 35 entități, 5 (14,7%) nu au întocmit și prezentat Declarația de răspundere managerială pentru anul 2018. Deși, celelalte 30 de entități, au prezentat Declarații de răspundere managerială pentru anul 2018, neconformitățile constatate de audit denotă lipsa sau insuficiența controlului intern instituit în cadrul acestora.

Menționăm că, probele de audit obținute și expuse în proiectul Raportului de audit sunt suficiente și adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia de audit, determinată de efectul denaturărilor semnificative, precum că, rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Cristina Pendea