Legea care prevede introducerea sintagmei limba română în toate documentele oficiale, în locul limbii moldovenești, a fost declarată constituțională. Decizia a fost luată pe 11 martie, de judecătorii Curții Constituționale (CC). Curtea subliniază că înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” în Constituție este o modificare tehnică, motiv pentru care a respins sesizarea în acest sens a deputaților BCS, Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și Vladimir Voronin.

„Inițiativa de modificare a articolului 13 din Constituție nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a legii supreme, ea este o inițiativă tehnică, care rezultă din obligativitatea executării hotărârii Curții din 2013. Hotărârea este executorie pentru toate autoritățile publice și toate persoanele juridice și fizice. În hotărârea sa, Curtea a reținut prevalența denumirii limba română din Declarația de Independență față de denumirea limba moldovenească din articolul 13 din Constituție.

Curtea a notat că prin dispozițiile legale contestate s-au operat modificări tehnice ale textului constituțional, în acord cu o jurisprudență îndelungată și bine consolidată a Curții. Având în vedere că actele CC nu pot fi contestate, sunt definitive și indiferent de natura lor, își produc efectele pe care Constituția le conferă, Curtea a considerat vădit inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la modificarea limbii de stat ca limbă română în actele normative adoptate de Parlament”, a declarat președinta CC, Domnica Manole.

De cealaltă parte, articolul care declară desuet, adică învechit textul „funcționând pe baza grafiei latine” este neconstituțional, a menționat Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă.

Menționăm că autorii plângerii au absentat la ședință.