Înțepăturile căpușelor ce pot fi infectate cu diferiți agenți patogeni, are loc molipsirea populației cu maladii grave, precum boala Lyme, encefalita de căpuşă, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q etc. Căpușele, hrănindu-se cu sângele purtătorilor de bacterii, virusuri (mamifere, reptile, păsări) sustrag și agenții cauzali ai acestor boli, fiind transmiși ulterior oamenilor care nimeresc în mediul lor de viață. Menționăm că în momentul muşcăturii căpușa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, ce face ca înțepătura să fie indoloră şi practic, rămâne neobservată.

În țara noastră căpușele sunt prezente, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Preferă păduri umbroase și umede, poienițe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, bazine acvatice cu o vegetație abundentă etc. Se pot adăposti sub frunzele căzute, care formează uneori un strat destul de gros de reziduuri de plante și crengi uscate căzute, în care se creează condiții microclimatice favorabile pentru dezvoltare.

Diversitatea populațională a căpușelor, prezența lor teritorială este monitorizată anual în sezonul de primăvară-vară și toamnă. În 2020, ponderea de contaminare cu agentul cauzal al borreliozei Lyme la căpușele cercetate în diferite teritorii continuă să fie relativ înaltă – până la 18,3% (2019 – 26,9%). Boala Lyme este considerată cea mai frecventă boală zoonotică cu transmitere vectorială, pentru Republica Moldova, în 2019 fiind înregistrate 211 cazuri, 2020 – 56, iar în ianuarie – mai 2021 au fost raportate 7 cazuri de îmbolnăviri. Cel mai frecvent boala este depistată în mun. Chişinău, Bălți, Orhei, Strășeni, fiind condiționată în mare măsură de adresabilitatea înaltă a populației acestor teritorii după asistență medicală.

Semnul cel mai evident și frecvent al bolii Lyme este “eritemul migrator”, o leziune cutanată ce apare la 60-80% persoane agresate de căpușe. Acesta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau mai palidă în centru, cu cercuri roșii concentrice, alternând cu cercuri de piele sănătoasă. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 03-32 de zile de la înțepătura capușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare) – semne clinice de boală, ce necesită adresare urgentă la medic, care va prescrie investigații respective de laborator pentru diagnostic și tratament corect.

Recomandări pentru populație pentru a reduce expunerea la mușcătura de căpușă!

Folosiţi un produs repelent (indicat pentru îndepărtarea căpușelor).
Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îm­brăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni.
Folosiţi haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele.
Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți de plantele din jur.
Fără strictă necesitate, evitați mediile în care căpușele viețuiesc.
Inspectați periodic tegumentele pentru a depista și îndepărta cât mai rapid căpușele.

La întoarcere din natură obligatoriu vom efectua:

Verificarea hainelor și lingeriei de corp la prezența căpușelor;
Inspectarea minuțioasă a corpului în fața oglinzii, la copii – îndeosebi a regiunilor cu piele fină (sub braț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap);
Pieptănarea minuțioasă a părului cu un pieptene des;
Inspectarea animalelor de companie;

Respectarea regulilor de igienă – primirea dușului, spălarea hainelor.Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată imediat.În cazul prezenței pe corp a căpușei se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, sau aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.

Recomandări utile pentru îndepărtarea căpuşei:

Spălați-vă bine pe mâni cu apă și săpun. Pregătiți o pensetă cu vârful ascuțit, tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%.
Cu pensetă se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpușa din piele.
Locul mușcăturii se spală cu apă curată cu săpun și se prelucrează cu tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%.

Menționăm că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. Nu este necesară prezentarea căpușei spre cercetare în laborator. Este adecvat și rațional de a supraveghea starea de sănătate a persoanei mușcate de căpușe, iar la apariția semnelor de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușe, cum ar fi eritemul migrator, febra moderată, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară adresarea precoce la medic.