Luna ianuarie în Republica Moldova este cea mai rece lună a anului. Temperatura medie lunară a aerului pe teritoriu variază între -2,5ºC în sudul țării şi -4,5ºC în nordul ei. Cea mai rece lună ianuarie pentru toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului a fost în anul 1963 − temperatura medie lunară a aerului a oscilat între -10,5ºC (Cahul) și -15,3ºC (Soroca). Cea mai caldă lună ianuarie s-a înregistrat în anul 2007 − temperatura medie lunară a aerului a constituit în teritoriu între +2,5ºC (Briceni) și +4,2ºC (Bravicea), transmite CURENTUL.

Valorile medii zilnice ale temperaturii aerului pe parcursul luni oscilează în teritoriu între -20..-29ºC (1963) şi +8..+11ºC (1948). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii a constituit -35,5ºC (Brătuşeni, r. Edineţ, 20.01.1963), iar maxima absolută a atins +16,0ºC (Dubăsari, Bravicea, 21.01.2007).

Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤-10ºC constituie în medie pe teritoriu 5-11 zile, maximul înregistrat fiind de 27 de zile (Briceni, Camenca, 1987). Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤ -15ºC constituie în medie pe teritoriu 1-5 zile, iar maximul a atins 23 zile (Soroca, Camenca, 1963). Numărul de zile cu temperatura minimă ≤-20ºC nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1-2 zile, însă în unii ani poate atinge până la 17 zile (Camenca, 1963).

Suma precipitaţiilor căzute în luna ianuarie pe teritoriul țării constituie 22-41 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii – de la 10 până la 15. Cea mai mare cantitate de precipitaţii în luna ianuarie pentru întreaga perioadă de observație instrumentale a atins în teritoriu 216 mm (Cărpineni,1966), iar cea zilnică – 55 mm (Cahul, 1966).

Precipitaţiile cad preponderent în fază mixtă (circa 35% din normă) şi sub formă de zăpadă (circa 40% din normă). Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă în teritoriu variază între 2 și 10 cm. Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice în unele zile a atins 63 cm (6.01.1966, Cahul). Învelişul de zăpadă stabil se formează în raioanele din nordul şi nord-estul țării în medie în prima decadă a lunii ianuarie (care se menține cel puțin 30 de zile).

În luna ianuarie sunt posibile următoarele fenomene: ceață (în medie 3-10 zile), depuneri de chiciură şi polei (în medie 4-9 zile), gheţuş (în medie 7-19 zile) şi viscole (în medie 1-3 zile).

Din fenomenele meteorologice stihinice cel mai frecvent se observă ninsori abundente, care sunt posibile în medie o dată în 3 ani. Semnificativ mai rar se înregistrează viscole puternice, depuneri intense de chiciură şi polei (în medie o dată în 8-10 ani) şi vânturi puternice (în medie o dată în 6 ani). Scăderea temperaturii aerului până la -25ºС și mai jos se poate semnala în medie o dată în 7-15 ani în jumătatea de nord a țării și o dată în 30-50 ani – în cea de sud.

În luna ianuarie culturile de toamnă se află în fond în stare de repaus vegetativ. În anii cu iarnă blândă pentru culturile ce iernează sunt periculoase moinele. Acestea sunt fenomene frecvente pe teritoriul țării. Cele mai periculoase sunt moinele cu temperatură medie zilnică de +5ºC şi mai ridicată. În timpul acestora are loc reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă şi a celor pomicole, şi este posibilă vătămarea ulterioară a lor în cazul scăderii bruşte a temperaturii. Numărul de zile cu moină în luna ianuarie constituie în medie 12-18 zile.