În fiecare an, la 17 iunie, este marcată în întreaga lume Ziua mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei, pentru a conştientiza necesitatea stopării sau încetinirii procesului de deşertificare/degradare şi pentru diminuarea efectelor secetei, transmite CURENTUL.
Marcarea acestei zile reprezintă o ocazie pentru a reliefa existenţa soluţiilor, care pot fi implementate adecvat, cu participarea comunităţii şi prin cooperarea tuturor părţilor implicate. Ziua Mondială pentru combaterea deşertificării este marcata din anul 1995, în scopul de a sensibiliza opinia publică si a conjuga eforturile comunităţii internaţionale în lupta comună împotriva deşertificării şi a efectelor secetei.
Aceasta este o oportunitate de a reaminti tuturor despre importanţa sănătăţii şi fertilităţii solului pentru un viitor stabil şi durabil. În acest an, sub sloganul „Pământul nostru. Casa noastră. Viitorul nostru“, sărbătorim forţa pe care o deţine solul, oferind oamenilor oportunitatea şi pe viitor, să continue să trăiască în ţara lor pe pământul lor.
Deşertificarea/degradarea terenurilor poate fi controlată, soluţiile sunt posibile, principalele instrumente pentru atingerea acestui obiectiv fiind participarea activă a publicului şi cooperarea la toate nivelurile. Deşertificarea/ degradarea terenurilor şi secetele reprezintă un pericol pentru siguranţa oamenilor, lipsind populaţia de resurse pentru un trai decent.
Aceste fenomene reduc producţia alimentară, stopează creşterea economică, creează incertitudine în siguranţa vieţii comunităţilor provocând valuri de migraţie. Numărul migranţilor internaţionali la nivel mondial a crescut semnificativ în ultimii cincisprezece ani, ajungând la 244 milioane în 2015, de la 222 milioane în 2010 şi 173 milioane în 2000. În spatele acestor cifre există o legătură între problemele de migraţie şi dezvoltare, în special, efectele de degradare a mediului, instabilitatea politică, lipsa securităţii alimentare şi a sărăciei.
Pierderea forţelor de productivitate a terenurilor ii face pe oameni să ia decizii riscante în viaţă. În zonele rurale, unde oamenii depind de resursele limitate de terenuri productive, degradarea terenurilor este un factor în migrarea forţată.
Recunoscând pericolul degradării terenurilor care se intensifică, la 24 decembrie 1998 Republica Moldova, prin Hotărârea Parlamentului nr. 257-XIV, a aderat la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării (UNCCD). Aderând la Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării Republica Moldova urmează: · să acorde prioritate combaterii deşertificării/degradării terenurilor şi reducerii efectelor secetei, alocând resurse adecvate, pe măsura necesităţilor; · să elaboreze strategii şi priorităţi în cadrul planurilor şi/sau al politicilor de dezvoltare durabilă, pentru combaterea deşertificării/degradării terenurilor şi reducerea efectelor secetei; · să abordeze problema deşertificării/degradării terenurilor şi să acorde o atenţie deosebită factorilor socio-economici care generează procesele de deşertificare; · să stimuleze formarea conştiinţei publice şi să faciliteze contribuţia populaţiei locale.
Fiind membru al UNCCD, în anul 2016 Republica Moldova lansează Programul NDT-Neutralitatea Degradării Terenurilor. Acesta vizează abordarea măsurilor de reducere a degradării terenurilor, menite să promoveze lipsa pierderii nete a terenurilor productive şi este un principiu călăuzitor al Convenţiei pentru Combaterea Deşertificării şi una dintre principalele ţinte ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) a Naţiunilor Unite. Degradarea terenurilor este o mare provocare pentru toate sectoarele de dezvoltare din Republica Moldova. Acesta a creat un impact sporit şi amplu asupra mediului şi dezvoltării legat de reducerea rezilienţei si integritatea funcţională a agro-ecosistemelor inclusiv scăderea severă a fertilității solului, a potenţialului de sechestrare a carbonului, a calităţii aerului, a funcției hidrologice şi a valorilor culturale.
Cristina Parfeni
