Asociația Promo-LEX a lansat Raportul „Monitorizarea finanțării partidelor politice în prima jumătate a anului 2020”. Raportul conține constatări făcute de monitorii Promo-LEX în urma monitorizării civice a finanțelor partidelor politice, informează CURENTUL cu referire la un comunicat de presă.

Potrivit raportului, cinci partide politice (POM, PSD, PUN, MSPRRM, PRM) au prezentat rapoartele semestriale la CEC cu întârziere, iar altele nouă (MSPSN, PNOI, NOI, PUCM, PMUEM, PPM, PReg, PR, PSP) n-au prezentat rapoarte până la data de 26 august curent. Astfel, în sem. I 2020, se înregistrează o pondere de 81 % de conformare față de norma de raportare.

„În prima jumătate a anului, din cele 39 de formațiuni politice vizate, 24 au indicat venituri în sumă de 22 287 418 lei și un total al soldului inițial la 1 ianuarie curent de 49 485 626 de lei. Cuantumul cheltuielilor raportate a constituit 24 270 754 de lei, cu un sold final la 30 iunie 2020, de 47 502 290 de lei. Celelalte 15 partide care au depus rapoartele financiare nu au indicat venituri și cheltuieli.

Principala sursă de finanțare a formațiunilor politice a constituit subvențiile de la bugetul de stat (74%). Astfel,  24 de formațiuni politice au recepționat subvenții în cuantum de 16 415 065 lei” – mai spune sursa.

Promo-LEX a constatat că, „activitățile politice din semestrul I al anului 2020 au fost marcate de pandemia COVID-19, astfel numărul evenimentelor și manifestațiilor publice de amploare a fost diminuat, iar majoritatea activităților de promovare politică au avut legătură directă cu acțiunile de caritate în context pandemic. În acest context, 19 partide politice au desfășurat 1 357 de activități promoționale, evenimente de tip publicitate și întruniri politice, donații de echipamente în context pandemic, activități din ușă în ușă, etc. În timp ce în aceeași perioadă a anului 2019, monitorii Promo-LEX au raportat  1 518 de activități promoționale și evenimente desfășurate de către 14 formațiuni politice”.

„În perioada de referință, potrivit monitorilor, Partidul Politic Șor și-a asumat meritele pentru inaugurarea proiectelor de iluminat stradal și reabilitare a drumurilor efectuate pe bani publici în cel puțin 9  cazuri. Promo-LEX a estimat un cuantum de minim 24 339 611 lei drept cheltuieli pentru lucrările respective. În același timp, PPȘ reiese că nu a suportat cheltuieli pentru acestea. Estimările respective sunt doar pentru informarea publicului și nu au fost luate în calcul drept cheltuieli neraportate” – menționează Asociația.

Potrivit sursei, alte cinci partide politice (Partidul Liberal, Partidul Popular Românesc, Partidul Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Politic Democrația Acasă și Partidul Național Liberal) sub egida și simbolistica Mișcării Politice UNIREA (MPU), au desfășurat activități de promovare politică. Activitățile respective au suportat costuri care ipotetic trebuiau efectuate de pe contul bancar al MPU. Totuși potrivit constatărilor, transparența financiară a MPU a rămas o necunoscută în sem. I 2020.

Activitățile fundațiilor de caritate nu au lipsit nici în prima jumătate a anului 2020. Astfel, Fundația de Binefacere „Din suflet”, asociată PSRM, Asociația „Pentru Orhei”, asociată PPȘ, Fundația „Renato Usatîi”, asociată PN, au făcut promovare indirectă pentru partidele asociate. Cheltuielile estimate pentru aceste activități sunt de cel puțin 1 568 678 de lei, bani neraportați de către partide” – se mai spune în raport.

De asemenea, Asociația Promo-LEX a constatat neraportarea tuturor cheltuielilor din partea a 18 partide politice în cuantum total de 5 228 114 de lei. Pe de altă parte au fost estimate 696 799 lei din partea Grupului PRO-MOLDOVA (până la înregistrarea în calitate de partid politic). „Categoriile Alte cheltuieli și cheltuieli de personal au fost categoriile cu estimările cele mai mari. În contextul pandemic observăm că, în premieră, cheltuielile raportate la CEC pentru evenimente și manifestații publice indică valori mai mari decât estimările sau dacă și sunt discrepanțe, acestea par să fie mai mici decât în anii precedenți”, mai este menționat în raport.

Raportul integral poate fi accesat aici.

Cristina Gurez