Astăzi este marcată Ziua Mondială a Apei. În acest an, ea se desfășoară sub genericul „Apă pentru toți!”, transmite CURENTUL.

Ziua Mondială a Apei, 22 martie, este de a aborda criza apei, studiind motivele pentru care atât de mulți oameni sunt lăsați în urmă. Tema pentru Ziua Mondială a Apei 2019 este „Să nu părăsim pe nimeni în spate”. Aceasta este o adaptare a promisiunii centrale a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă: pe măsură ce dezvoltarea durabilă progresează, toată lumea trebuie să beneficieze de acces la surse de apă potabile și sigure.

În Republica Moldova, aprovizionarea cu apă constituie o problemă stringentă, deoarece sursele de apă sunt distribuite neuniform în teritoriu, iar calitatea ei în foarte multe cazuri nu corespunde standardelor naționale existente. Concomitent, e necesar de menționat că atât dezvoltarea economică, cât și sănătatea populației în țara noastră depind în mare masură de creșterea permanentă a deficitului resurselor acvatice.

Circa 50% din populația Republicii Moldova nu are acces la apă potabilă de calitate. Aproape 60% este aprovizionată cu apă prin sistemul decentralizat (fântâni, izvoare). De regulă, acestea sunt apele freatice. În ultimul timp, tot mai multă atenție se acordă la exploatarea pânzelor de apă de profunzime (arteziene). Evident, este important ca și consumatorul să cunoască particularitățile cerințelor igienice față de apa de băut.

Resursele de apă din Republica Moldova sunt reprezentate de apele de suprafață (două bazine majore ale râurilor Nistru și Prut) și de apele subterane. Regimul natural al apelor din râuri în aceste bazine a fost modificat prin construirea de baraje și rezervoare, create în scopul prevenirii inundațiilor, captării sedimentelor, asigurării cu apă pentru consumul agricol, industrial și casnic, precum și pentru piscicultură. Rețeaua de ape subterane include circa 112 mii de izvoare și fântâni (publice și private) și peste 3000 de fântâni arteziene funcționale.

În Republica Moldova apele subterane constituie sursa principală de asigurare cu apă potabilă pentru 100% din populația rurală și 30% din populația urbană sau 65% din populația totală a țării. Restul, 35% din populația totală, întrebuințează ca sursă de apă potabilă apele de suprafață. Aproximativ 44% din populația țării nu are acces la apă potabilă sigură.

Deși, toate orașele și municipiile și peste 65% din localitățile rurale au sisteme centralizate de aprovizionare cu apă potabilă, doar 50 la sută se află în stare tehnică satisfăcătoare, restul necesită reparații capitale sau reconstruire. Cea mai expusă la deficitul de apă este partea de sud a țării, unde în anii de secetă crește riscul de secare a resurselor acvatice de suprafață (precum s-a întâmplat în anul 2007, când un număr de rezervoare de pe râul Işnovăţ au secat). Însă, seceta devine endemică și pentru alte regiuni ale țării și afectează tot mai mult nivelul de existență și dezvoltare rurală.

Conform Comunicării Naționale Trei și Strategiei de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova, dintre riscurile identificate pentru sectorul Resurse de Apă prioritare se consideră:

seceta și deficitul de apă;

cerințele sporite pentru irigare;

creșterea frecvenței și intensității inundațiilor;

reducerea disponibilității apei din sursele de apă de suprafață sau subterane;

schimbări în cererea de apă;

indicii de calitate a apei (de exemplu, mineralizarea; duritatea; cantitatea oxigenului dizolvat) afectați de temperaturile mai ridicate ale apei și de variațiile stratului de scurgere mediu anual;

poluarea sporită a apei cu pesticide și îngrășăminte, cauzată de spălarea sporită a solului;

schimbări în stratul de scurgere mediu anual al râurilor, atât în sensul sporirii, cât și în cel al diminuării.

Comform ultimelor date ale observațiilor și măsurătorilor, din anul 2017, calitatea apei potabile în Moldova are constant un nivel scăzut. Cel puțin așa arată rezultatele investigațiilor de laborator a celor 850 de probe de apă, efectuate de către specialiștii S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Specialiștii din laborator au colectat probe din localitățile din preajma municipiului Chișinău, cum ar fi: Suruceni, Drasliceni, Ghidighici, Zâmbreni, Stăuceni, Ialoveni, Strășeni, dar și din cele mai îndepărtate raionae cum ar fi: Ungheni, Criuleni, Rezina, Cantemir, Florești, Căușeni, Cimișlia, Telenești.

În total s-au înregistrat 855 de probe pentru testarea calității apei, dintre care – 42 din sonde arteziene; – 522 din fântâni sau izvoare locale; – 148 de la robinet; – 26 apă îmbuteliată; – 59 probe de apă filtrată.

Cristina Parfeni