Șervețelele umede sunt realizate dintr-o țesătură de vâscoză-poliester rezistentă la rupere, fibrele fiind interconectate mecanic și, prin urmare, sunt extrem de rezistente la rupere. Dacă șervețelele umede ajung în rețeaua de canalizare, acestea nu se dizolvă, precum hârtia igienică, ajungând să blocheze canalizarea, atât pe rețeaua interioară, cât și pe rețeaua publică, provocând probleme inclusiv la stațiile de pompare a apelor uzate, transmite CURENTUL.

Lista produselor care nu trebuie să ajungă în rețeaua de canalizare mai cuprinde bețișoarele de urechi, scutecele, alte produse de igienă intimă, măștile de protecție, mănușile de unică folosință, cârpele, uleiul, zațul de cafea, nisipul de la litiera pisicilor, resturile alimentare grosiere. Toate aceste deșeuri înfundă rețeaua de canalizare și pot determina defectarea pompelor de la stațiile de pompare a apelor uzate.

De asemenea, nu aruncați uleiul în rețeaua de canalizare!

Indiferent de tipul de ulei folosit la gătit, acesta nu trebuie aruncat la chiuvetă, în canalizare, în tomberon sau în natură. Dacă uleiul este aruncat în chiuvetă, înfundă și corodează țevile și provoacă un miros greu de suportat. Ajuns în canalizare poate să formeze niște blocuri de grăsime care opresc circularea în interiorul acesteia, făcând apa să refuleze pe străzi, să corodeze conductele ori să provoace mirosuri insuportabile. În apă are efecte și mai devastatoare: un litru de ulei poluează cel puțin 1.000 de litri de apă. În ce sens îl poluează? Uleiul nu se amestecă cu apa. Formează o peliculă care oprește oxigenul să mai ajungă la viețuitoarele și plantele existente acolo, și astfel, le omoară.

Uleiul care ajunge în sol este nociv pentru acesta: râncezește, oprește regenerarea și face solul nefertil. Și totuși ce facem cu uleiul uzat?! Soluția e simplă: îl strângem în recipiente și îl predăm la punctele de colectare, disponibile în unele supermarket-uri sau în alte locații din oraș.