Aspectul demografic pune o presiune enormă pe sistemul de pensionare al Republicii Moldova. Oamenii, după ani buni de muncă se pensionează, sperând că pensia le va aduce un trai decent, dar acest lucru nu se întâmplă. Una dintre explicații este presiunea demografică. Avem mulți bătrâni, dar nu avem tineri acasă, care să lucreze pentru a le oferi o pensie decentă. Este declarația făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 3 februarie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.

Expertul a spus că în anul 1970 mai puțin de 10% din populația Republicii Moldova avea peste 60 de ani. De atunci, această cifră a tot fost în creștere. În 2010 a ajuns la 14%. Însă, din 2014, de când Biroul Național de Statistică (BNS) a început să ofere date generale despre populația totală a Republicii Moldova (din țară și de peste hotare), dar și despre populația care se află cel puțin 12 luni într-un an în interiorul țării, coeficientul de îmbătrânire al populației a suferit schimbări. Dacă până atunci se credea că gradul de îmbătrânire al populației nu este chiar atât de mare, din 2015 s-a observat că numărul moldovenilor învârstă este mult mai mare decât s-a crezut și crește constant. În 2015 a ajuns la 18,1%, în 2020 – la 21,7%, iar în 2022  – la 22,7%.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, îmbătrânirea activă a populației Republicii Moldova are loc din câteva motive: 1) speranța de viață a oamenilor crește, iar acest fapt duce și la creșterea numărului persoanelor învârstă; 2) natalitatea este în scădere. În prezent avem cel mai scăzut nivel al natalității din istoria țării. Sporul natural este negativ. Populația Republicii Moldova a scăzut cu circa 100 de mii de persoane în perioada de independență; 3) migrația – avem circa 900 de mii de persoane plecate peste hotare, iar în interiorul țării rămân tot mai puțini ca să lucreze.

Economistul declară că presiunea pe sistemul de pensii este unul enorm. În 1990 erau 1 milion și 510 mii de oameni care munceau pentru 580 de mii de pensionari. Raportul era de aproape 3 angajați la un pensionar. După, a urmat o scădere dramatică a numărului de lucrători, ca în 2000 să ajungă la 697 de mii de angajați la 518 mii de pensionari. A urmat o continuă scădere, iar în 2010 s-a ajuns la 598 de muncitori pentru 461 de mii de pensionari. După 2010 și până în 2022, în Republica Moldova, numărul angajaților practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar cât privește numărul pensionarilor, el a crescut de la 461 de mii în 2010 la 525 de mii în 2022. Ca rezultat, astăzi avem 1,2 lucrători la un pensionar. Însă, pe lângă pensionarii după limita de vârstă, mai sunt și alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajații din sectorul real al economiei este și mai mare.

Analistul economic susține că în economia moldovenească sunt aproximativ 25% lucrători în sectorul bugetar și 75% în sectorul real. În prezent, la 100 de angajați din sectorul real al economiei revine 180 de persoane, dintre care 33 sunt din sectorul bugetar, 111 pensionari după limita de vârstă, iar 33 sunt alte tipuri de pensionari, beneficiari de alte prestații și alocații sociale. Astfel, un lucrător din sectorul real al economiei întreține aproape 2 persoane, fie bugetari, pensionari după limită de vârstă și din altă categorie de pensionari sau beneficiari de alte prestații și alocații sociale. „Presiunea pe un angajat din sectorul real al economiei este mare și este imposibil ca să asigure un trai decent celorlalți”, a declarat analistul economic.

Expertul a menționat că în 2010 am avut 872 de mii de tineri apți de muncă, care au intrat în câmpul muncii și 460 de mii de persoane de peste 60 de ani, care au ieșit din câmpul muncii. La începutul anului curent, numărul persoanelor de peste 60 de ani era de 593 de mii, iar al tinerilor apți de muncă în jur de 600 de mii. Astfel, se estimează că în 2023 numărul persoanelor care intră în câmpul muncii va fi mai mic decât a celor care se vor pensiona. „Noi suntem practic în imposibilitatea menținerii sistemul actual de pensionare cu resursele proprii. Pe de o parte se nasc mai puțini copii, iar pe de altă parte tinerii pleacă peste hotare”, atenționează expertul.

Veaceslav Ioniță estimează că în țară au rămas în prezent 350 de mii de persoane de vârsta 18-29 de ani, iar 186 de mii de persoane din aceeași categorie de vârstă sunt peste hotare. Astfel, fiecare al treilea tânăr, care ar fi trebuit să lucreze în Republica Moldova, este plecat peste hotare. Din grupul de vârstă 30-44 de ani sunt în țară circa 593 de mii, iar 360 de mii peste hotare. „Acest grup de oameni trebuie cel mai mult să participe la protecția oamenilor care au ieșit la pensie. 4 din 10 oameni din această categorie de vârstă sunt peste hotare. Alte categorii de vârstă  sunt mai mult acasă, decât peste hotare. Nu m-aș mira dacă vom ajunge ca cei de la 18 la 44 de ani în cea mai mare parte vor fi peste hotare, iar cei de peste 60 de ani acasă. Un sistemul de pensionare să-l menții astfel este practic imposibil”, declară Veaceslav Ioniță.