În Republica Moldova, ponderea persoanelor care decedează, din totalul celor care au suferit traume în timpul accidentelor rutiere, este de 7,7%. Această cifră este de 4-5 ori mai mare decât media din țările dezvoltate. În Republica Moldova, un om care a ajuns într-un accident rutier, din nefericire, șansa lui de a supraviețui este mult mai mică decât într-o țară dezvoltată. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 14 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, astăzi, către ora 11.30, în lume, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în accidente rutiere au decedat 1770 de persoane. Până la sfârșitul zilei, numărul lor va ajunge la 3756. La fiecare 23 de secunde o persoană moare în accidente rutiere. În aprilie, estimativ 116,4 mii de persoane vor muri în accidente. În acest an, își vor pierde viața 1,4 milioane de persoane, iar altele 20-50 de milioane vor suferi diverse traumatisme, cu consecințe grave pentru sănătate.
Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova avem numite tendințe pozitive, dar din păcate situația rămâne încă îngrijorătoare. Republica Moldova este pe locul IX în topul țărilor din Europa și CSI privind numărul de decese în accidente rutiere pe cap de locuitor. 78,1 decese în urma accidentelor rutiere la un milion de locuitori. Țările din Europa, cu niveluri înalte de decese cauzate de accidentele rutiere, ca și Republica Moldova, sunt țări din fosta URSS. „Mortalitatea în accidentele rutiere este o problemă specifică țărilor slab dezvoltate, mai sărace. În interiorul unei țări, este specific regiunilor slab dezvoltate, iar în interiorul unei regiuni este specifică populației sărace. Omul, fiind mai sărac, este supus riscului de a muri într-un accident rutier de câteva ori mai mult decât un om dintr-o țară mai bogată sau dacă are un statut social mai înalt”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul a mai declarat că tendința care îl face să creadă că lucrurile în Republica Moldova pot să evolueze corect este faptul că în 2022 s-au înregistrat cel mai mic număr de decese din ultimii cel puțin 40 ani, 217 decese în urma accidentelor rutiere, față de 257 de decese în 2021. În 2010 au fost 450 de decese în urma accidentelor rutiere. „Avem o tendință încurajatoare de reducere a deceselor, însă nivelul rămâne, din nefericire, unul foarte ridicat la nivel european”, a declarat economistul.
Municipiul Chișinău, susține el, unde sunt concentrate 40% dintre automobile, 40 de decese sunt cauzate de accidentele rutiere sau 15,6% dintre toate decesele care se înregistrează în Republica Moldova în urma accidentelor rutiere. Numărul este scăzut datorită vitezei reduse de deplasare, dar și a nivelului de trai mai ridicat, a autoturismului mai modern. „Rata mortalității, raportat la intensitatea traficului și numărului de mașini, este de patru ori mai mică decât este în țară”, a spus economistul.
Analistul economic afirmă că avem această statistică tristă moștenică de pe vremea URSS. Un raport din 1989 spune că în Republica Moldova a murit atunci 1200 de persoane în urma accidentelor rutiere. A scăzut la 544 în 1995, apoi la 406 în 2000. Dar, important este faptul că în 1990 în Republica Moldova erau circa 140 de mii de autoturisme. În 2022 numărul acestora a ajuns la 746 de mii de unități. „Dacă luăm la 100 de mii de unități de transport în 1989 am avut 544 de decese. În 2010 – 68 de decese. În 2020 – 23 de decese. În 2021 la fel 23 de decese, iar în 2022 – 18 decese. De 20 de ori mai puțin decât în ultimul an al URSS”, a afirmat analistul economic.
Expertul declară că în Republica Moldova este mare numărul accidentelor rutiere soldate cu decese, este mare numărul traumatismelor primite în urma accidentelor rutiere; și este incomparabil de mare numărul deceselor ca urmare a traumelor primite în urma accidentelor rutiere. În URSS, în 1989, ponderea persoanelor care au decedat, din totalul celor care au suferit în accidente rutiere, era de 14,4%. În Republica Moldova, atunci fiind în URSS, ponderea deceselor era de 17%. În prezent este de 7,7%. În SUA, numărul deceselor în 1989 era 1,4%, iar în Germania – 1,8%. „În anii 1980 acest indicator era de peste 20%. În țările slab dezvoltate au loc cele mai multe accidente rutiere. La noi, șansa unui om de a rămâne în viață după accident este mai mică decât media din țările dezvoltate” a declarat expetul.
Veaceslav Ioniță spune că potrivit OMS sunt trei riscuri care provoacă accidentele: 1) este vorba de situația social-economicăa unei țări. Peste 90% dintre toate decesele care sunt înregistrate în lume, în urma accidentelor rutiere, sunt în țările în curs de dezvoltare. În țările dezvoltate, decesele domină în grupurile social-vulnerabile; 2) este vorba de vârstă. Cele mai multe persoane, sau aproape jumătate din toate decesele, au vârsta de la 5 la 29 de ani; și 3) este vorba de gen. ¾ dintre cei care mor ca rezultat al accidentelor rutiere sunt bărbați de până la 25 de ani.
Veaceslav Ioniță mai spune că potrivit OMS, provoacă accidentele rutiere: 1) viteza excesivă. 1% de creștere a vitezei crește riscul de deces cu 4%. În cazul în care viteza de deplasare a unui automobil crește de la 50 la 65 de km la oră, probabilitatea unui deces crește de 4,5 ori; 2) condusul în stare de ebrietate – OMS consideră că în Republica Moldova legislația care reglementează conducerea în stare de ebrietate, rămâne sub nivelul minim necesar, 3) lipsa capacității autorităților de a interveni, este una sub nivelul așteptat; 4) neatenția în timpul condusului – dacă cineva utilizează telefonul mobil în timpul condusului, chiar dacă viteza este redusă, șansa lui e a ajunge într-un accident rutier crește de 4 ori. „În mare parte este vorba de controlul slab privind respectarea regulilor de circulație. Atunci când statul pune niște reguli, pe care nimeni nu le respectă, crează o incultură al deplasării în trafic. Nerespectarea regulilor elementare este una dintre consicințele accidentelor rutiere în Republica Moldova”, a spus Ioniță.
Alți factori, potrivit OMS, ar fi: ignorarea elementelor de siguranță sau infrastructura rutieră precară. „În ultimii ani au fost marcate tot mai multe puncte negre pe traseele naționale, care indică un loc primejdios. Pe anumite segmente de drumuri naționale s-au întreprins acțiuni clare, cum sunt construcția pereților de beton. Acest fapt a diminuat semnificativ numărul accidentelor rutiere. Infrastructura precară din nefericire rămâne o problemă”, a menționat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, autoritățile moldovenești trebuie să monitorizeze trei factori: 1) numărul accidentelor rutiere rapirtat la numărul de autoturisme aflate în Republica Moldova; 2) numărul persoanelor traumate raportat la numărul de autoturisme și numărul de accidente; și 3) numărul persoanelor decedate raportat la numărul total de persoane care a suferit în urma unui accident rutier.
Expertul afirmă că în Republica Moldova accidentele rutiere sunt, în primul rând, multe și, în al doilea rând, sunt cu consecințe grave. În 2022 am avut cu 200 de decese mai puține înregistrate în accidente rutiere decât acum 10 ani, dar numărul este mare față de decesele pe care le înregistrează țările dezvoltate. „Avem de îmbunătățit acest indicator prin respectarea vitezei, a principalelor reguli de circulație rutiere și lipsa stării de ebrietate la volan. Aici, nu este vorba doar de autorități, cel mai mult este o problemă a șoferilor, a oamenilor”, a conchis expertul.