Dreptul la asistență juridică este parte indispensabilă a garanțiilor oferite omului de către stat la un proces judiciar echitabil și reprezintă un drept stabilit de articolul 6 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și de cadrul juridic național specializat, a cărui armonizare se realizează continuu.

Rezultatele Raportului auditului conformității asupra utilizării resurselor financiare publice alocate pentru administrarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat în perioada anilor 2020-2022 au fost examinate astăzi, 28 februarie, în ședința Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Scopul misiunii a constat în evaluarea conformității gestionării mijloacelor financiare alocate pentru acordarea asistenței juridice calificate de stat în anii 2020-2022, în raport cu prevederile cadrului normativ aplicabil.

În domeniul asistenței juridice garantate de stat responsabilitățile revin Ministerului Justiției care este  responsabil de promovarea politicilor; Consiliului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS) care asigură organizarea și gestionarea întregului sistem, Oficiilor teritoriale ale Consiliului, care sunt responsabile de administrarea în teritoriu a procesului.

În perioada anilor 2020-2022, per total, au fost înregistrate 182 mii cazuri de acordare a asistenței juridice garantate de stat, pentru finanțarea cărora, din contul bugetului, s-au utilizat 226,9 mil. lei. Cel mai mare număr de cazuri de acordare a serviciilor juridice a fost înregistrat în anul 2022 – circa 64 mii cazuri, fiind utilizate 92,7 mil. lei.

În cadrul ședinței au fost menționate cele mai relevante constatări expuse în raportul de audit. Necesitatea îmbunătățirii cadrului normativ, care pe alocuri conține viduri legislative, iar în alte cazuri admite interpretări diferite, creează premise care condiționează solicitarea excesivă a serviciilor juridice de către organele de drept precum și alți solicitanți.

O primă situație constatată reprezintă solicitarea asistenței juridice pentru beneficiarul ce nu posedă sau posedă în măsură insuficientă limba în care se desfășoară procesul penal. În acest context, cetățenii care au săvârșit infracțiuni „ușoare” și „mai puțin grave” nu au dreptul la asistență juridică garantată de stat, urmând a le fi verificate veniturile, și doar în cazurile dacă aceștia nu dispun de mijloace bănești, beneficiază de asistență pe principii generale. Însă, organele de drept folosind imperfecțiunile legii, pentru a încadra în schema de asistență juridică garantată de stat cazurile menționate, au solicitat servicii juridice pe motiv că beneficiarii nu posedă limba. În aceste condiții, beneficiari ai asistenței juridice au devenit juristul unei Întreprinderi de Stat, persoane cu funcții publice, primari de localități, angajați ai organelor de drept și ai organelor cadastrale, precum și persoane care încalcă regulile de circulație în stare de ebrietate. În rezultat din contul surselor bugetare, doar în cazul eșantionului verificat au fost identificate cazuri, pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă de 14,9 mil. lei.

O alta prevedere legală și practică cutumiară explicată de Curtea Supremă de Justiție denotă că doar procurorul sau instanța de judecată are dreptul de a cere asistență juridică în cazurile când „interesele justiției cer participarea avocatului în ședință de judecată în primă instanță, în apel și în recurs, precum și la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac”.

Verificările de audit denotă că oficiile teritoriale, contrar normei expuse, au acordat asistență juridică la solicitarea ofițerilor de urmărire penală din cadrul structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne fără a dispune de ordonanțele procurorilor. În consecință au fost suportate cheltuieli neconforme în sumă de 233,1 mii lei.

De asemenea, auditul a menționat că responsabilii Oficiilor teritoriale, la acordarea asistenței juridice garantate de stat în funcție de nivelul veniturilor beneficiarilor, nu au respectat în totalitate normele prestabilite, nefiind solicitate și anexate la cerere certificatele obligatorii, în baza cărora se stabilește eligibilitatea beneficiarului, precum declarația cu privire la venituri, certificatul privind componența familiei și certificatul ce confirmă veniturile obținute din producția agricolă și zootehnică.

O altă abatere a fost constatată în cazul oferirii asistenței juridice agenților economici insolvabili, în pofida faptului că aceștia aveau desemnate persoane care le gestionau aspectele juridice și nu necesitau serviciile avocaților care să-i reprezinte. În acest context, se exemplifică cazul constatat la acordarea asistenței juridice unui agent economic căruia i se imputa infracțiunea de „evaziune fiscală” și care avea ca gestionar administratorul de insolvabilitate.

CNAJGS și Oficiile teritoriale au instituit unele activități de control intern în vederea asigurării conformității cheltuielilor pentru remunerarea asistenței juridice calificată prestată de avocați, însă acestea pe anumite activități operaționale sunt doar parțial funcționale, fapt care determină apariția unor neconformități și reduc din buna gestiune a banului public.

CNAJGS nu a asigurat reglementarea volumului de lucru în cazul avocaților contractați să acorde servicii juridice calificate la cerere. Cele mai neuniforme practici se atestă la Oficiul teritorial din Comrat unde în cazul a 10 avocați nu a fost repartizat nici un dosar, iar, pe de altă parte, altui avocat fiindu-i distribuite 472 de dosare. Situații similare se atestă și în alte Oficii teritoriale.

Există cazuri de achitare nejustificată de către Oficiul teritorial Chișinău a acțiunilor raportate de avocați privind întrevederile acestora cu beneficiarul care se află în locurile de detenție. În acest sens s-a constatat că în cazul a 4 avocați, în Registrele Penitenciarului nu există înscrieri privind 5 vizite efectuate, cu toate că costul acestora a fost achitat din surse bugetare.

Existența slăbiciunilor instituționale, atât în procesul de monitorizare a calității asistenței juridice prestate de avocați, cât și la aplicarea mecanismului de restituire a cheltuielilor aferente asistenței juridice acordate a determinat funcționarea defectuoasă a acestor procese. Auditul a constatat cazuri de neidentificare și de neîntreprindere a măsurilor de încasare la buget a costurilor asistenței juridice pasibile recuperării. Verificările selective de audit au relevat că iregularitatea respectivă este una sistemică, identificată în 10% din eșantionul verificat, ceea ce însumează 32 mii lei.

Structura organizațională a entităților responsabile de administrarea procesului de asistență juridică garantată de stat este una difuză, existând neclarități privind statutul juridic și poziționarea acestora, rolul și responsabilitățile atribuite, inclusiv în procesele de planificare, de gestionare și de raportare a mijloacelor bugetare.

În final, Curtea de Conturi a constatat că organele de administrare ale sistemului de asistență juridică garantată de stat în perioada 2020-2022 au întreprins unele măsuri în vederea valorificării conforme a mijloacelor bugetare alocate, însă, în pofida efortului depus de conducerea instituțiilor, se atestă prezența unor carențe și iregularități aferente administrării sistemului de asistență garantată de stat.