Federația Sindicală a Angajaților şi Pensionarilor din Sistemul Administrației Penitenciare este nemulțumită de inacțiunea autorităților în rezolvarea problemelor. 

Ei s-au referit la angajați, care sunt pedepsiți prin regim de muncă nefavorabil (cazul Cahul), anchete de serviciu, fondate pe acuzații artificiale, care s-au soldat cu retrogradări în funcție (cazul Bender) ș.a.

„Astea sunt rezultatele unei lupte de mai bine de un an în care am fost atrași fără voia noastră. Activitatea FSAP SAP a fost și este concentrată pe revendicarea drepturilor angajaților sistemului administrației penitenciare.
De mai bine de un an solicităm Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și instituțiilor subordonate să achite angajaților munca real prestată, având în vedere că 3 ore lucrate pe timp de noapte nu sunt achitate, iar de achitarea muncii suplimentare nici nu vor să audă.

În acest sens am expediat scrisori în adresa ANP, am organizat mai multe ședințe comune cu Directorul ANP, iar în unele instituții am inițiat deja rezolvarea problemei pe cale judiciară. Ca rezultat, conducerea ANP a decis că cea mai ușoară cale de remediere a situației este să distrugă sindicatul care a devenit incomod și a „format”, în vara anului 2022 un alt sindicat, loial conducerii”, spune Federația.

Potrivit lor, au urmat un șir de ilegalități, conducerea ANP efectuând vizite în instituțiile penitenciare, ponegrind Federația, efectuând sondaje ilegale și spunând că ei nu mai există și nimeni nu îi recunoaște, îndemnau angajații direct în sala de ședințe să semneze cerere de aderare la sindicatul „Gardianul”.

„Pentru mai multă credibilitate, directorii instituțiilor penitenciare au semnat în fața angajaților cererea de aderare la sindicatul conducerii ANP. Cu toate că FSAP SAP este deschisă pentru comunicare și colaborare în scopul asigurării respectării drepturilor angajaților, conducerea ANP, totuși, a solicitat listele angajaților care transferă cotizațiile lunare pe contul Federației noastre, nu de la Federație, ci de la secțiile financiare ale instituțiilor penitenciare, implicându-se vădit și încălcând legislația care nu permite imixtiunea angajatorului în activitatea sindicatelor. Se prezumă că acțiunile conducerii ANP au scopul de a-i persecuta și intimida sau de a le îngrădi accesul la unele drepturi și facilități legale membrilor noștri de sindicat”, mai spune Federația.

Organizația a reacționat, având în vedere caracterul penal al faptelor, însă angajații care au participat la aceste ședințe îi imploră să nu-i cheme în calitate de martori la procuratură, deoarece dacă află conducerea, urmează un infern prin care nu-și doresc să treacă.

„În același timp, fostul șef al Direcției inspectare, protecție internă și anticorupție, așa-zisul președinte al noului sindicat, folosindu-se de deplasări de serviciu, ședințe de bilanț etc., recruta membri de sindicat. Unii președinți ai organizațiilor sindicale ai Federației noastre au fost nevoiți să adere la sindicatul „Gardianul”, din teamă că nu vor fi lăsați să continue activitatea până la împlinirea vechimii în serviciu ce acordă funcționarilor publici cu statut special dreptul la pensie sau nu vor avea posibilitatea de a promova în funcții superioare și grade.

Abuzuri continuau, cei care refuzau categoric să adere la sindicatul lor, erau deseori vizați în anchete de serviciu, lipsiți de premii unice cu ocazia sărbătorilor, îndemnați să plece din sistem. La P-11-Bălți și nu numai, oamenii erau chemați în birourile conducătorilor și impuși să adere la „Gardianul”, chiar dacă persoanele nu erau și nu doreau să fie membri ai vreunui sindicat. Mai mult, angajații sistemului, sub protecția anonimatului, tot mai des povestesc că în ultima perioadă s-au înmulțit, în adevăratul sens al cuvântului, obiectele și substanțele interzise în penitenciare. De ce nu se vorbește despre subcultura criminală existentă în penitenciare care poate fi fatală pentru angajații ce intră în serviciu în număr insuficient. Cine din ANP este responsabil de diminuarea acestui fenomen? Alarmant pentru noi este și numărul mare al funcțiilor vacante – peste 500 la finele anului 2022 (la finele anului 2021 erau cca 180 de funcții vacante). Care e cauza creării acestei situații dezastruoase? Cum influențează inacțiunea conducerii creșterea ilegalităților în penitenciare și plecarea masivă a oamenilor din sistem?
Concursurile de angajare/promovare desfășurate de ANP trezesc multe semne de întrebare, deoarece agenții cu experiență considerabilă în serviciu, care întrunesc toate criteriile de eligibilitate nu promovează concursurile, iar persoane din afara sistemului, rude, cunoștințe ale noii conduceri sau angajați demisionați (în pofida ilegalităților comise, pentru care legea prevede concedierea) în 2018, 2019, 2020, sunt declarați învingători ai concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de ofițeri de penitenciare, conducători de subdiviziuni, chiar și cu note minime (6-șase). La necesitate, sunt schimbate fișele postului și baremul Comisiei medico-militare. Și, desigur, după concurs, toți învingătorii devin imediat membri ai sindicatului galben – „Gardianul”.
Printre învingătorii concursului, la o funcție de conducere care îi permite să fie aproape de condamnați, este și așa-numitul președinte al „Gardianului”, care s-a reîntors după pensionare, oare cu ce scop?”, se întreabă Federația.

În luna noiembrie 2022, sindicatul galben – „Gardianul” și ANP au semnat un Contract colectiv de muncă, care a intrat în vigoare la 01.01.2023. Deși Contractul colectiv pentru anii 2020 – 2022 a fost semnat cu Federația noastră, directorul ANP a declarat în cadrul unei ședințe, în luna august 2022, că va semna contractul propus de noul sindicat.

„Astfel, Contractul colectiv pentru anii 2023-2027 a fost negociat şi semnat în lipsa reprezentanților tuturor salariaților, contrar legislației naționale și internaționale în vigoare.

„Menționăm că Contractul colectiv pentru anii 2020 – 2022 a fost negociat și semnat cu Federația noastră în decembrie 2019 de către dna Liuba Jignea-Suveica, în coordonare cu Ministerul Justiției, reprezentat de actualul ministru. Ce s-a schimbat între timp? Ori, conducerea ANP nu este de acord cu prioritățile sindicatului nostru, care sunt în primul rând drepturile angajaților, crearea condițiilor de muncă mai bune, ajutorarea membrilor de sindicat și familiilor acestora, procurarea biletelor la tabere de vară pentru toți copii și bilete balneo-sanatoriale. Noi nu acceptăm ca banii comuni ai membrilor de sindicat să fie folosiți pentru crearea imaginii instituționale, prea multe nevoi au angajații în raport cu vizitele de curtoazie și cadouri de protocol, de care în prezent se ocupă „Gardianul” pentru a fi pe plac conducerii ANP! Oare aceasta o fi cauza distrugerii abuzive a Sindicatului nostru de către semnatara Contractul colectiv pentru anii 2020 – 2022? Cine sunt persoanele culpabile de împiedicarea activității legale a sindicatelor, cine va purta răspundere disciplinară, materială, administrativă, penală, conform legislației? Ce prevederi legale au stat la baza negocierii unui nou contract colectiv de muncă, având unul în vigoare, care, la necesitate trebuia revizuit, completat și negociat în redacție nouă. Reiterăm că Contractul colectiv de muncă și modificările acestuia se negociază cu participarea reprezentanților tuturor angajaților”.

Pentru a face dreptate, Federația s-a adresat Ministerului Justiției cu o scrisoare în care a sesizat că Administrația Națională a Penitenciarelor a încălcat în mod flagrant prevederile Codului muncii, Legii cu privire la sindicate prin prisma admiterii discriminării în raport cu Federația Sindicală a Angajaților şi Pensionarilor din Sistemul Administrației Penitenciare, conturându-se vădit, în acest sens un favoritism în raport cu sindicatul galben – „Gardianul”.

„Și doamna care a fost amenințată să plece din sistem de către directorul ANP, a adresat petiții Ministerului Justiției, dar, de fiecare dată, Ministerul fie răspundea că nu e de competența lor să se ocupe de astfel de întrebări, fie nu răspundea deloc. Mai mult ca atât, doamna Secretar de stat de la minister, responsabilă de activitatea sistemului administrației penitenciare din Republica Moldova, la solicitarea noastră de a face dreptate, a răspuns că nu e de competența ministerului să se implice. Totuși, cauza Dariei Dascal a ajuns să fie discutată în ședința Parlamentului și examinată de Consiliul pentru egalitate. Încă sperăm că i se va face dreptate.
Directorul ANP, declară deschis că Federația noastră îi creează „probleme” și de aceea va susține în toate noul sindicat loial administrației, creat și controlat de aceasta, recurgând la presiuni sau amenințări la adresa salariaților. Am solicitat dlui director de nenumărate ori să ofere un birou Federației noastre, deoarece potrivit art. 35 alin. 1) din Legea sindicatelor nr. 1129/2000 „Patronul (administrația) are obligația să acorde gratuit sindicatului respectiv încăperi cu tot inventarul, cu încălzire, iluminare, cu servicii de dereticare şi pază necesare activității acestuia.”, așa prevede și Codul muncii însă, până în prezent, solicitarea nu a fost soluționată. Noi nu avem posibilitatea să ne întrunim cu membrii de sindicat, iar atunci când încercăm să organizăm ședințe de lucru cu membrii noștri, administrațiile instituțiilor refuză să ne ofere spațiu, amenință membrii de sindicat să nu participe, că vor urma consecințe. Suntem nevoiți să ne adunăm în zile de sâmbătă și duminică, în secret, pentru ca nu cumva să afle conducerile și să-i intimideze. Cel mai des auzită frază este: „gândește-te dacă vrei să ieși la pensie”.
Noi totuși inițiem proceduri judiciare, dar, între timp, membrii noștri de sindicat cedează presiunilor, sunt descurajați, de motivați și lipsiți de speranța că discriminările și abuzurile vor înceta.
Menționăm că de-a lungul anilor, angajații din sistemul administrației penitenciare muncesc în condiții inumane, iar crearea condițiilor de muncă nu a fost niciodată o prioritate pe agenda ANP. Din acest motiv, de comun acord cu membrii de sindicat, banii adunați din cotizații sindicale, ani la rând, au fost direcționați pentru a ameliora condițiile de muncă în instituțiile penitenciare. Pe lângă aceasta, ne-am adresat către ANP cu solicitarea de a înainta o inițiativă legislativă privind decontarea cheltuielilor de transport și achitarea chiriei angajaților, de care beneficiază personalul din toate structurile de forță, însă problema rămâne nerezolvată. De asemenea, considerăm necesară acordarea rației alimentare sau tichetului de masă, angajaților sistemului administrației penitenciare, deoarece aceștia sunt discriminați în raport cu angajații din sectorul privat, care beneficiază de acest drept. Un alt drept care este necesar de revendicat este dreptul la călătoria gratuită în transportul public, atât pentru angajații, cât și pentru pensionarii sistemului administrației penitenciare, care sunt de asemenea discriminați în raport cu alte categorii de pensionari.
Luând în calcul faptul că problemele invocate de noi rămân nerezolvate, ne-am adresat Președintei Republicii Moldova, doamnei Maia Sandu, domnului Igor Grosu, Președinte al Parlamentului și domnului Dorin Recean, Prim-ministru al țării, drept rezultat, am fost invitați la Ministerul Justiției la convorbire. Ni s-a promis că vor fi analizate faptele invocate de noi, vor fi cercetate informațiile prezentate și ni se va asigura un spațiu pentru activitate, dar până în prezent nu au fost vizibile schimbări esențiale. La întrunire cu dna ministru al justiției am vociferat faptul că a fost inițiată procedura de transferare a Penitenciarului nr. 5-Cahul la programul de muncă de 12 ore, în detrimentul angajaților. Totuși această „reformă” s-a înfăptuit ca măsură de pedeapsă pentru angajații din Penitenciarul nr. 5-Cahul, care s-au opus pontajului eronat. Deși, conform ordinului directorului instituției, angajații sunt implicați în serviciu în schimburi de 24 de ore, în tabelul de pontaj sunt indicate doar 21 de ore (așa sunt tabelați angajații din toate instituțiile penitenciare care îndeplinesc serviciul în ture până în prezent cu toate că în fapt, activează în mediu 26-27 de ore). Menționăm că angajaților „pedepsiți” nu le este asigurat transportul sau plata chiriei în localitatea unde este dislocată instituția penitenciară, iar unii dintre ei au domiciliul la distanța de 50 de km.
E regretabil să constatăm astăzi că conducerea ANP, făcând abuz de puterea absolută, zici că „privatizează” sistemul penitenciar și impun în instituții un „totalitarism” și un „cumătrism” care are iz al oligarhiei din anii precedenți.
În cazul nesoluționării problemelor prezentate vom realiza următoarele acțiuni:

1. Adresare repetată Președintelui Republicii Moldova, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului;
2. Solicitarea intervenției Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor din România la nivel de țară/guverne conform Protocolului de colaborare semnat la 04 mai 2018;
3. Pregătirea dosarului pentru expediere Curții de la Haga”, a mai punctat Federația.