Asigurarea accesului liber la justiție fiecărui cetățean este unul dintre principiile de bază ale statului de drept și o condiție obligatorie ce rezultă din actele internaționale la care Republica Moldova a aderat. Astfel, un instrument instituit de stat în vederea respectării acestui principiu este garantarea asistenței juridice persoanelor care nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a o plăti.

Reieșind din importanța tematicii, Curtea de Conturi a abordat acest subiect în perioada de raportare, constatările de bază și mesajele-cheie fiind incluse în Raportul anual 2022.

Asistența juridică garantată de stat se clasifică în următoarele tipuri de asistență: (i) asistență juridică primară – care preponderent este acordată de para-juriști, precum și de avocații publici, și (ii) asistență juridică calificată – care poate fi ordinară și de urgență și este acordată de avocații publici și avocații contractați la cerere.

În domeniul asistenței juridice garantate de stat responsabilitățile revin Ministerului Justiției care este  responsabil de promovarea politicilor; Consiliului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS) care asigură organizarea și gestionarea întregului sistem; Oficiilor teritoriale ale Consiliului, care sunt responsabile de administrarea în teritoriu a procesului.

În perioada 2020-2022, au fost înregistrate, per total, 182 mii cazuri de acordare a asistenței juridice garantate de stat, pentru finanțarea cărora, din contul bugetului s-au utilizat 226,9 mil. lei. Cel mai mare număr de cazuri de acordare a serviciilor juridice a fost înregistrat în anul 2022 – circa 64 mii de cazuri, fiind utilizate 92,7 mil. lei.

Curtea de Conturi constată necesitatea îmbunătățirii cadrului normativ, care pe alocuri conține viduri legislative, iar în alte cazuri admite interpretări diferite, fapt ce creează premise de solicitare excesivă a serviciilor juridice de către organele de drept, precum și de către alți solicitanți.

O primă situație constatată reprezintă solicitarea asistenței juridice pentru beneficiarul ce nu posedă sau posedă în măsură insuficientă limba în care se desfășoară procesul penal. În acest context, cetățenii care au săvârșit infracțiuni „ușoare” și „mai puțin grave” nu au dreptul la asistență juridică garantată de stat, urmând a le fi verificate veniturile, și doar în cazurile în care aceștia nu dispun de mijloace bănești pot beneficia de asistență pe principii generale.

Organele de drept, folosind imperfecțiunile legii, pentru a încadra în schema de asistență juridică garantată de stat cazurile menționate, au solicitat servicii juridice pe motiv că beneficiarii nu posedă limba. În aceste condiții, beneficiari ai asistenței juridice au devenit juristul unei Întreprinderi de Stat, persoane cu funcții publice, primari de localități, angajați ai organelor de drept și ai organelor cadastrale, precum și persoane care încalcă regulile de circulație în stare de ebrietate. Ca rezultat, din contul mijloacelor bugetare, doar în cazul eșantionului verificat au fost identificate cazuri pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă de 14,9 mil. lei.

O altă prevedere legală și practică cutumiară explicată de Curtea Supremă de Justiție denotă că doar procurorul sau instanța de judecată are dreptul de a cere asistență juridică în cazurile în care „interesele justiției cer participarea avocatului în ședință de judecată în primă instanță, în apel și în recurs, precum și la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac”.

Curtea de Conturi denotă că oficiile teritoriale, contrar normei expuse, au acordat asistență juridică la solicitarea ofițerilor de urmărire penală din cadrul structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, fără a dispune de ordonanțele procurorilor. În consecință au fost suportate cheltuieli neconforme în sumă de 233,1 mii lei.

Responsabilii Oficiilor teritoriale, la acordarea asistenței juridice garantate de stat în funcție de nivelul veniturilor beneficiarilor, nu au respectat în totalitate normele prestabilite, nefiind solicitate și anexate la cerere certificatele obligatorii, în baza cărora se stabilește eligibilitatea beneficiarului, precum declarația cu privire la venituri, certificatul privind componența familiei și certificatul ce confirmă veniturile obținute din producția agricolă și zootehnică.

O altă abatere a fost constatată în cazul oferirii asistenței juridice agenților economici insolvabili, în pofida faptului că aceștia aveau desemnate persoane care le gestionau problemele juridice și nu necesitau servicii adiționale de avocat. În acest context, se exemplifică cazul de  acordare a asistenței juridice unui agent economic căruia i se imputa infracțiunea de „evaziune fiscală” și care avea ca gestionar administratorul de insolvabilitate.

CNAJGS și Oficiile teritoriale au instituit unele activități de control intern în vederea asigurării conformității cheltuielilor pentru remunerarea asistenței juridice calificate prestată de avocați, însă acestea pe anumite activități operaționale sunt doar parțial funcționale.

CNAJGS nu a asigurat reglementarea volumului de lucru în cazul avocaților contractați să acorde la cerere servicii juridice calificate. Cele mai neuniforme practici se atestă la Oficiul teritorial  Comrat, unde la 10 avocați nu le-a fost repartizat niciun dosar, iar unui singur avocat i-au fost distribuite 472 de dosare. Situații similare se atestă și în alte Oficii teritoriale. Totodată, au fost identificate cazuri de achitare nejustificată de către Oficiul tritorial Chișinău a acțiunilor raportate de avocați privind întrevederile cu beneficiarii care se află în locurile de detenție, privind achitarea dublă a unor acțiuni raportate de avocați.

Existența slăbiciunilor instituționale a determinat funcționarea defectuoasă a procesului de monitorizare a calității asistenței juridice prestate de avocați, precum și a mecanismului de restituire a cheltuielilor aferente asistenței juridice acordate.

Structura organizațională a entităților responsabile de administrarea procesului de asistență juridică garantată de stat este una difuză, existând neclarități privind statutul juridic și poziționarea acestora, rolul și responsabilitățile atribuite, inclusiv în procesele de planificare, de gestionare și de raportare a mijloacelor bugetare.