Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță despre perioada de prohibiție la pescuit și zonele unde este interzis pescuitul, transmite CURENTUL.

Conform prevederilor art. 6 din Legea 149/2006 obiective acvatice naturale sunt:
a) fluviul Nistru cu afluenții săi Ciorna, Răut, Ichel, Bîc şi Botna cu excepția obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Dubăsari, golful Goieni, lacul de acumulare Cuciurgan, brațul Turunciuc, albia veche a fluviului Nistru;
b) râul Prut cu afluenții săi Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpuşna, Sarata, Tigheci cu excepţia obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Costeşti-Stînca
c) râurile Cogîlnic, Cahul, Ialpug, cu excepția obiectivelor acvatice artificiale construite pe ele;
d) fluviul Dunărea;
e) bălțile Manta, lacurile Beleu şi Cahul;

Sancțiunile în cazul nerespectării regulilor de pescuit şi protecție a resurselor acvatice

În scopul protecției resurselor biologice acvatice, pentru a preveni şi combate încălcările pescarilor indisciplinați, Codul Contravențional al Republicii Moldova prevede următoarele sancțiuni:

Articolul 114. Încălcarea regulilor de protecție a resurselor piscicole şi a regulilor de pescuit.

(1) Încălcarea regulilor de protecție a resurselor piscicole se sancționează cu amendă de la 6 la 12 unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.
(2) Încălcarea regulilor de pescuit, dacă fapta nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 9 la 12 unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.
(4) Acțiunile specificate la alin.(1) însoțite de pescuitul ori de distrugerea unor specii valoroase de pește şi de plante acvatice sau a altor reprezentanți ai faunei şi florei acvatice se sancționează cu amendă de la 42 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 400 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
(5) Pescuitul cu utilizarea curentului electric, a explozivilor, a substanțelor stupefiante, a substanțelor otrăvitoare sau reactive de orice fel se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 240 la 300 de unităţi convenționale aplicată persoanei juridice.

Articolul 234 al Codului Penal al Republicii Moldova prevede că, îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vânatul sau cu alte exploatări ale apelor, cu utilizarea substanțelor explozive şi otrăvitoare sau a altor mijloace de nimicire în masă a faunei, dacă aceasta a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Conform art. 42 alin. (2) din Legea 149/2006 aplicarea amenzii nu scutește persoanele vinovate de obligația de a repara prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice, calculat în conformitate cu anexa nr. 2, care prevede următoarele.

Pe această cale facem apel către toți cetățenii să respecte perioada de prohibiție stabilită şi să se informeze despre rolul acestuia în procesul de reproducere a tuturor speciilor de pești şi în general a organismelor biologice acvatice.

RESPECTĂ PERIOADA DE PROHIBIȚIE!

Pentru a înțelege din ce cauză unele specii de pești la noi prosperă, iar altele intră în zona de depresie numerică, trebuie să cunoaștem anumite particularități biologice reproductive. Astfel, în funcție de natura substratului pe care sunt depuse icrele, există specii care depun icrele pe substrat pietros și nisipos, majoritatea dintre ele se reproduc în albiile râurilor, care, în prezent, sunt cel mai mult afectate de procesele active de înnămolire, deci condițiile de reproducere pentru aceste specii sunt mai puțin prielnice (sturionii ce produc caviar, salmonidele cu icrele roșii, unele ciprinide precum, mreana, scobarul, morunașul, percidele − pietrarul, fusarul, zborișul ș.a.).

O altă grupă o constituie speciile ce depun icrele pe substrat vegetal (speciile fitofile), fiind avantajate în condiiile ecologice actuale (crapul, știuca, carasul argintiu, oblețul, babușca, plătica, somnul ș.a.). Firește, aceste grupuri nu includ toți peștii, există specii ce depun icrele în grosul apei (scrumbia-de-Dunăre, sabița), în cavitatea paleală a moluștelor (spre exemplu, boarța), vivipare (zglăvoaca), cu punga incubatorie (undreaua), ce-și construiesc cuiburile bine amenajate (osarul, ghidrinul ș.a), și care sunt în general indiferente față de substratul de reproducere (bibanul).

O altă particularitate reproductivă importantă la pești este tipul reproducerii. Astfel, există specii ce depun toate icrele într-o singură porție și există specii ce depun icrele în mai multe porții pe o perioadă mai îndelungată de timp. În condiții de fragmentare a râurilor cu baraje, acestea din urmă (sp. cu reproducere porționată) devin avantajate. De exemplu, variațiile de nivel al apei, poate conduce la pieirea unei generații, dar nu și a tuturor celorlalte.

Cu părere de rău, modul porționat de reproducere este mai mult caracteristic speciilor de talie mică, cu valoare economică redusă și chiar invazive (mugoiul bălțat, sorete, speciile de guvizi, ghidrinul, osarul, undreaua ș.a.), pe când majoritatea speciilor de talie mare au o reproducere unitară (știuca, somnul, șalăul, avatul, vârezubul ș.a.) ce decurge într-o perioadă limitată de timp. De aceea, pentru această ghildă ecologică asigurarea liniștii în perioada reproducerii naturale (pe lângă așa parametri importanți ca: nivelul apei, temperatura optimală și stabilă, substratul reproductiv ș.a.) reprezintă o condiție foarte importantă în asigurarea finalității succesului reproductiv.

De asemenea, speciile de pești se grupează în funcție de perioada demarării reproducerii, ce are la baza clasificării gradientul termic. În așa fel, pentru speciile fl. Nistru și r. Prut există următoarele grupe ecologice, în funcţie de perioada demarării procesului reproductiv:

Primăvara devreme în diapazonul temperaturilor 6 – 12 Cº (știuca, scobarul, bibanul, avatul, babușca ș.a.).

La mijlocul primăverii – sf. primăverii în diapazonul temperaturilor 10 – 16 Cº (șalăul, plătica, ocheana ș.a.).

La mijlocul primăverii – mijlocul verii – în diapazonul temperaturilor 16-23 Cº (scrumbia-de-Dunăre, morunașul, carasul argintiu, crapul, roșioara, somnul ș.a.).

În unele cazuri, speciile menționate se pot reproduce și înafara perioadelor descrise, mai ales în condițiile schimbărilor climatice rapide și a modificărilor antropice de habitat.

În scopul asigurării condițiilor normale pentru reproducerea naturală a resurselor piscicole în anul 2021, Agenția de Mediu a stabilit pentru obiectivele acvatice piscicole naturale din interiorul Republicii Moldova o perioadă de prohibiție a pescuitului de 75 de zile consecutive, începând cu 1 aprilie și până pe 14 iunie, reieșind din propunerile instituțiilor știinţifice de profil (Institutul de Zoologie, Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice ”AcvaGenResurs”).

Este strict necesar ca fiecare dintre noi să conștientizeze că, în această perioadă scurtă de timp, dar foarte importantă, resursele piscicole „au dreptul la recuperare”.