Din numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2013 (3559,5 mii persoane), 1,9% constituie femeile, iar 48,1% respectiv bărbaţii. Speranţa de viaţă la femeilor este mai mare decît a bărbaţilor, transmite Curentul.md.

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 7,8 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 74,8 pentru femei.  Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special în vîrsta aptă de muncă.

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decît bărbaţii. Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 23 ani. Căsătoriile la vîrsta de pînă la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 17,1% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 6,0%, în mediul urban.

Rata de ocupare în rîndul femeilor este mai mică decît cea a bărbaţilor. Rata de ocupare în rîndul femeilor înregistrează valori inferioare (36,5%) în comparaţie cu bărbaţii (40,6%). Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii sub 16 ani. Astfel, pentru femeile în vîrstă de 25-49 ani fără copii (sub 16 ani) rata de ocupare atinge valoarea de 56,9%.

Femeile deţin ponderi mai mari în sectorul serviciilor, faţă de sectorul agricol şi industrial. Distribuţia după sectoare economice, relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (circa 60% şi 40% respectiv bărbaţii), însă, femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (44%), industrie (44%) şi construcţii (9%). Femeile predomină în aşa activităţi economice, precum hoteluri şi restaurante (73,7%), învăţământ (81,5%), ocrotirea sănătăţii (81,3%), comerţ (56,6%).

Femeile câştigă în medie cu circa 13% mai puţin ca bărbaţii. Femeile câştigă în medie cu 12,9% mai puţin faţă de bărbaţi. Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaţilor în majoritatea activităţilor economice, discrepanţa fiind de la 4,0% în învăţământ până la 25,5% în activităţile financiare.

Femeile ocupate au un nivel de pregătire mai înalt ca bărbaţii. Femeile, în comparaţie cu bărbaţii, deţin ponderi net superioare în total persoane ocupate cu studii superioare (55,5% femei faţă de 45,5% bărbaţi) şi celor cu studii medii de specialitate (62,4% femei şi 37,6% bărbaţi).

Sectorul educaţie este preponderent „feminizat”. Circa trei pătrimi din numărul total al personalului didactic care activează în sistemul de educaţie din ţară reprezintă femeile. Învăţămîntul primar şi secundar general este nivelul cu cea mai mare pondere a femeilor în total cadre didactice (85%), după care urmează învăţămîntul mediu de specialitate (70%), iar în cazul învăţămîntului secundar profesional şi superior, diferenţele sunt mai mici (55% femei şi 45% bărbaţi) .

Femeile săvîrşesc infracţiuni în proporţie mult mai mică decît bărbaţii. Din total infracţiuni înregistrate în anul 2012, 8,4% au fost săvîrşite de către femei, iar 91,4% de către bărbaţi. Rata infracţionalităţii în rîndul femeilor este de 96 cazuri la 100 mii femei.

Femeile săvîrşesc mai des infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei în schimb bărbaţii depăşesc femeile la numărul de infracţiuni privind viaţa sexuală. Femeile săvîrşesc mai des infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei, contra libertăţii, contra patrimoniului, contra sănătăţii publice, dar şi infracţiuni legate de droguri.

Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari. Din total pensionari aflaţi la evidenţa organelor de asigurări sociale 66% constituie femeile. Circa 85 mii femei şi 96 mii bărbaţi beneficiază de pensii sau alocaţii de dizabilitate de la organele de asigurări sociale. Fiecare a doilea pensionar de dizabilitate este femeie.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vîrstă mai mici decît bărbaţii. Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă pentru bărbaţi constituie 1115,7 lei, comparativ cu 934,3 lei în cazul femeilor.

Femeile sunt antrenate în activităţi aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbaţii. Statutul socio-economic al populaţiei este determinat nemijlocit de sursele de venit ale acesteia. Femeile în vîrstă de 18 ani şi peste sunt mai dependente de plăţile sociale comparativ cu bărbaţii: practic fiecare a treia femeie are drept sursă de venit pensiile, comparativ cu fiecare al patrulea bărbat.

Elena Mocreac