O echipă arheologică a Institutului Patrimoniului Cultural (IPC) a finisat în luna august o expediție la Crihana Veche, raionul Cahul. Scopul acestei expediții a fost cercetarea siturilor arheologice care au un risc mare de distrugere. Totodată, acestea sunt expuse riscului de a fi jefuite de către „arheologii negri”.

Într-un interviu acordat pentru CURENTUL, arheologul Ion Ciobanu ne-a povestit ce ar trebui să întreprindă statul pentru ca aceste situri să nu riște să fie distruse sau prădate.

„În primul rând se cere o inventariere totală a siturilor arheologice de pe teritoriul Republicii Moldova prin iniţierea unui program de stat şi nu numai cu resursele Agenţiei Naţionale Arheologice, dar unde să fie implicate toate instituţiile de profil din ţară”, spune arheologul.

În opinia sa, după inventariere este nevoie de o catalogare a siturilor ce au o stare de conservare precară şi care eventual necesită cercetare pentru înlăturarea factorului de risc.

“Şi în final, impunerea unui moratoriu din partea Comisiei Naţionale Arheologice pe o perioadă de 4-5 ani la cercetările arheologice sistematice, astfel încât toate forţele din centrele de cercetare de profil să fie orientate spre cercetările arheologice de salvare”, crede Ion Ceban.

Mai mult, expertul crede că, pasul cel mai important pe partea de protecţie a patrimoniului arheologic ar fi crearea unei structuri de stat, fie în cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerul Culturii, de tipul poliţiei de patrimoniu, care să aibă toate mecanismele juridice în domeniul protejării monumentelor.

„Dar, în final este nevoie în primul rând de voinţă politică şi ca politicienii să-şi mai aducă aminte măcar uneori că există patrimoniu arheologic, etnografic ş.a.m.d.” – a specificat Ion Ciobanu.

Cristina Parfeni