Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi propune  spre analiză oportunitatea introducerii în sistemul de drept moldovenesc a curților cu jurați. Acestea ar reprezenta entități excepționale care ar putea funcționa în cazul judecății de primă instanță, doar pentru cazurile în care sunt comise infracțiuni excepțional de grave sau în cauzele civile care ar pune în pericol dezvoltarea societății și a statului de drept, transmite CURENTUL.

În prezent, curțile cu jurați sunt folosite în Austria, Belgia, Elveția, Franța, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia și Rusia, dar cel mai cunoscut sistem cu juri este cel american.

De asemenea, președintele CSJ analizează și varianta germană în care completul de judecată ar avea în componență doi reprezentanți ai societății civile, pentru cazurile de primă instanță, în cazul infracțiunilor excepțional de grave, cauzele civile cu impact în societate și cele în legătură cu investițiile străine în Republica Moldova. Reprezentanții care ar urma să facă parte din completele de judecată ar fi aleși după caz, în funcție de domeniul faptei supusă judecății, spre exemplu dacă prima instanță ar avea de judecat o cauză din sfera pieței de capital, cei doi civili  ar putea fi aleși din rândul specialiștilor din sfera financiar – fiscală sau a pieței de capital.

În doctrină sunt cunoscute atât argumente pro, cât și contra aplicării unui astfel de sistem de justiție. În favoarea înființării curților cu juri ar prima argumente precum cele că oamenii simpli ar fi mai interesați să descopere adevărul decât judecătorii. De asemenea, în cazul sistemului cu juri se crede că judecătorii ar acorda mai multă atenție cauzelor pentru care dau verdicte și astfel  ar crește gradul de interes al acestora față de actul de justiție, precum există și părerea că numărul corupților în rândul judecătorilor s-ar reduce.

Pentru criticii sistemului cu juri primează argumentele posibilei nerespectări a prezumției de nevinovăție, a luării deciziilor eronate din necunoașterea legii, precum și a unor costuri ridicate rezultate din plata juraților pentru prestația oferită.

În România Constituția din 1864 prevedea înființarea unei curți cu jurați pe lângă fiecare curte de apel, iar din anul 1868 să se înființeze câte o curte cu jurați în fiecare județ, deoarece erau insuficiente cele existente pâna la acel moment. În anul 1938, după instaurarea dictaturii regale, curțile cu jurați au fost desființate, atribuțiile lor fiind preluate de către alte instanțe.

Pentru testarea opiniilor justițiabililor moldoveni, CSJ intenționează să ceară inițierea unor dezbaterii publice pentru aceste noi modalități de înfăptuirea justiției.

Adrian Platon