Deșeurile de la „Apă-Canal” sunt la mare căutare de academicieni, căci în opinia acestora, acestea pot crește esențial productivitatea culturilor cerealiere, informează CURENTUL.

Solicitat de reporterul nostru, directorul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Planelor, Vasile Botnari, deși acest experiment va da rezultate pozitive  peste câțiva ani, deja anul acesta terenurile sunt pregătite pentru recoltarea culturilor spicoase.

„O mare parte din acest nămol noi l-am introdus sub arătura care am efectuat-o toamna, pentru recoltarea culturilor spicoase, a grâului și secara. Noi am introdus îngrășăminte organice, fiindcă acolo nu este doar nămol, ci și un compus obținut de la fabrica de păsări din Floreni. Această compoziție este încorporată în diferite doze, noi deja avem pregătite aceste terenuri, iar la primăvară urmează să fie recoltate diferite culturi. Acest experiment are o durată de câțiva ani, pentru că acolo unde introducem 50 de tone la hectar, noi așteptăm un efect pe o perioadă de 3-4 ani, dar unde avem la 100-150 de tone la hectar atunci este vorba de o perioadă de 7-10 ani”, a precizat Vasile Botnari.

Referitor la acest proiect, anul trecut când a avut loc primul experiment la soia și floarea soarelui, reacțiile oamenilor a fost nu tocmai pozitive, însă Vasile Botnari continuă să asigure populația că această compoziție va aduce doar beneficii.

„Dacă efectuăm acest lucru sub arătură și anume la culturile cerealiere, floarea soarelui, ele au un efect doar pozitiv, dar nu recomandăm în nici un caz, nu am efectuat și nici nu planificăm  asemenea cercetări la culturile legumicole. Aceste deșeuri va avea un efect benefic pentru ridicarea productivității solului. El are un conținut destul de înalt de substanțe nutritive, de azot, potasiu, fosfor, precum și alte microelemente, necesar pentru solurile noastre, care sunt cam sărace. Cei care vor utiliza îngrășăminte organice vor avea numai de câștigat”, a adăugat Vasile Botnari.

CURENTUL.md menționează: Pentru acest proiect este necesar o sumă mare de bani, fiindcă experimentul durează câțiva ani. Anul acest doar Institutului de  Genetică, Fiziologie și Protecție a Planelor au alocat bani pentru a asigura necesarul până la recoltarea culturilor, și anume pentru motorină, erbicide, însă urmează să se implice și Academia de Științe a Moldovei.

Natalia Moraru