Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a efectuat expertiza proiectului Codului educaţiei al Republicii Moldova din perspectiva drepturilor omului și a scos la iveală mai multe lacune, transmite Curentul.md

Potrivit raportului de expertiză, noul Cod al educației a fost propus fără o analiză economico-financiară, iar mai multe prevederi sunt contrare constatărilor Curții Constituționale.

Una din lacunele depistate ține de introducerea învățămîntului obligatoriu pînă la vîrsta de 18 ani, fiind inclus în învățămîntul obligatoriu liceal sau învățămîntul profesional tehnic, însă în lege nu sunt indicate consecinţele nerespectării acestor prevederi. Nu sînt reglementate situațiile în care copiii merg la școală mai devreme de vîrsta de 7 ani sau alte ipoteze, care duc la aceea ca un copil să finiseze studiile liceale sau profesional tehnice la vîrsta sub 18 ani.

O altă problemă depistată este acordarea atribuțiilor unei noi instituţii – Inspectoratul Şcolar Naţional, care încă nu există și nu este reglementată modalitatea constituirii acestuia, fondatorii lui, relațiile de subordonare cu acesta, domeniul și aria de activitate, funcțiile, atribuțiile, modalitatea de organizare și funcționare, statele de personal, patrimoniul și sursele de finanțare.

CAPC mai menționează în raportul său că autorul a prevăzut în noul Cod al educației să fie sancționați cei care publică rezultatele sau testele examenelor de absolvire a Gimnaziului și de BACALAUREAT, însă nu a propus modificarea legislației penale și contravenționale în acest sens.

Același proiect de lege cu privire la Codul educației include dizolvarea instituțiilor de învățămînt privat în conformitate cu prevederile unui Regulament, elaborat de Ministerul Educației și aprobat de Guvern. În opinia experților, Ministerul Educației nu poate înainta un Regulament cu privire la dizolvarea instituțiilor de învățămînt deoarece, potrivit legislaţiei civile, instituţia privată de învățămînt este organizaţia necomercială (persoană juridică), care acţionează în bază de statut în care este indicat în mod obligatoriu modul de lichidare a organizaţiei. Totodată, legislaţia stabileşte expres care sînt temeiurile de dizolvare a unei persoane juridice: hotărîrea organului ei competent, hotărîrea instanţei de judecată, etc.

În urma studiului efectuat, s-a mai constat că sunt incluse prevederi contrare legislației, în special ce ține de forma de organizare a instituțiilor de învățămînt,de gestionare a resurselor financiare, precum și sunt incluse unele prevederi suplimentare pe lîngă cele din Codul muncii, cu privire la eliberarea directorului instituției de învățămînt din funcție.

Viorel Pîrvan, expertul care a examinat proiectul Codului educației, susține că mai multe prevederi din documentul propus nu au ce căuta în acesta, deoarece contravin legislației Republicii Moldova.

CAPC propune ca proiectul Codul educației să fie revăzut pînă la votarea în a doua lectură, iar lacunele să fie lichidate.

Diana Cebotari