Recitind în aceste zile (probabil a mia oară) poezia lui Adrian Păunescu „Rugă pentru părinţi”, m-am dat seama la un moment dat că gîndesc întruna la politicienii noştri. La început nu am înţeles ce legătură ar avea ei cu părinţii (despre care e poezia lui Păunescu), nemaivorbind deja de faptul că nici unul din cuvintele extrem de frumoase şi care te sensibilizează pînă la lacrimi din această poezie nu poate fi atribuit politicienilor noştri. Dar, reflectînd mai adînc, am înţeles care e legătura şi de unde a apărut asocierea respectivă: cei care reprezintă actuala clasă politică din Moldova, în special cei care se pretind pro-europeni, prin tot ceea ce fac, îşi apropie sfîrşitul politic, iar noi nu putem decît să ne rugăm (nu ca în poezia lui Păunescu ca să le fie întoarsă tinereţea de altă dată şi prelungite zilele), dar ca acest sfîrşit să vină cît mai repede posibil şi să scăpăm de ei ca de un vis urît.
Ce vedem noi în fiecare zi? Politicieni care se luptă pentru funcţii şi pîrghii de influenţă ca nişte lupi pentru leşul unui mistreţ. Pentru ei Republica Moldova este nu o ţară, ci un trofeu de război. La fel cum lupii au omorît în comun mistreţul şi acum luptă pentru o bucăţică mai bună din acesta, aşa şi politicienii noştri au „omorît” în comun Republica Moldova şi acum luptă pentru o bucăţică mai bună din „pradă”.
Credeţi că pentru ei contează calităţile morale şi profesionale ale viitorului Premier sau ale viitorului Preşedinte? Desigur, nu! Pentru ei contează ca acesta să-i reprezinte, să fie „al lor”, să le ofere paravanul necesar după care, stînd ascunşi, să fure ce a mai rămas din Republica Moldova.
Credeţi că pentru ei contează responsabilitatea ce le revine pentru administrarea treburilor ţării? Desigur, nu! Pentru ei contează ca ministerul, agenţia sau biroul ce le va reveni să le ofere posibilitate „să facă un ban pentru partid şi pentru sine”, să promoveze în funcţii rude, prieteni, cunoscuţi, să obţină pîrghii suplimentare pentru a „buimăci” alegătorii şi a cîştiga voturi în plus.
Credeţi că pentru ei contează lupta cu corupţia? Desigur, nu! Parafrazîndu-l pe Eminescu, putem spune despre politicienii moldoveni că: „Corupţia – o frază de dânşii inventată/ Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug/ Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată/ După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată/ Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?”.
Credeţi că pentru ei contează ca Moldova să aibă stabilitate politică, să vină investiţii, să fie create locuri de muncă bine plătite, să fie achitate mai multe impozite, să fie dezvoltată infrastructura etc.? Desigur, nu! Toate acestea reprezintă interes pentru ei doar prin prisma impactului pe care l-ar putea avea asupra alegătorilor, dar şi prin prisma banilor ce le-ar reveni.
…. Politicienii noştri luptă din greu pentru o bucăţică mai bună, iar pe noi încearcă să ne convingă că de fapt lupta e pentru „principii, valori, pentru viitorul democratic şi european al Republicii Moldova”. Ei chiar ne cred proşti şi, deoarece ne văd urmărindu-i cu gurile căscate, consideră că am înghiţit momeala lor. Da, noi îi privim cu gurile căscate, pentru că ni-i interesant cum se sinucid ei politic. Or, în fiecare zi, „bravii noştri luptători pentru viitorul ţării” asta şi fac. Numai asta fac!
Deci, dragi compatrioţi, (vorba lui Păunescu) priviţi-i cum se duc şi, dacă aveţi timp, înălţaţi cîte o rugă. Rugaţi-l pe Cel de Sus să-i ia (din politica moldovenească) cît mai repede posibil şi să-i ducă cît mai departe ca să nu mai auzim niciodată de ei.
Doamne, ocroteşte Moldova!
Dumitru Spătaru
