Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, la data de 17 iunie 2016, a marcat 2 ani de cînd activează în această funcție. Cu această ocazie, demnitarul a acordat un interviu pentru  CURENTUL.md, în care a vorbit despre realizări, perspective, provocările și realitățile din domeniu. 

C.: Dle. Micu, de doi ani sunteți președinte al CSM. Cum a fost calea spre această funcție?

V.M.: Nu mi-am propus niciodată scopul de a deveni președinte al CSM, chiar și membru, însă așa au derulat lucrurile. La o întrunire a colectivului Judecătoriei Rîșcani, cînd s-a anunțat despre acest concurs, colegii mi-au propus să candidez la funcția respectivă și după cîteva ezitări, am acceptat. În urma desfășurării concursului, am obținut 281 de voturi din 370 de judecători prezenți. Astfel, am fost ales în calitate de membru al CSM din partea instanțelor de fond. Ulterior, la data de 17 iunie 2014, am fost ales în calitate de președinte al CSM de către membrii CSM.

C.:  Ce s-a schimbat în activitatea CSM în această perioadă?

V.M.: La început au fost propuse mai multe obiective spre realizare, însă din diverse motive, au fost realizate parțial, printre care se enumeră următoarele: au fost modificate statele de personal pînă la 50 de persoane, ceea ce a sporit semnificativ eficiența lucrului în cadrul CSM. Remarc faptul că, acum CSM are propriul buget, ceea ce permite gestionarea fondurilor în mod rațional.

Un alt obiectiv prioritar a fost transparentizarea ședințelor plenare, fapt realizat cu brio. Vă aducem la cunoștință că, la momentul actual, toate ședințele sunt transmise on-line pe pagina oficială a CSM www.csm.md, rubrica ședințe on-line. De asemenea, am pus la dispoziția publicului larg, precum și a jurnaliștilor, o sală special amenajată cu condițiile necesare pentru vizualizarea ședințelor CSM.

Cu această ocazie, reamintesc faptul că toate ședințele de judecată sunt înregistrate audio prin intermediul programului FEMIDA, iar participanții interesați pot solicita copia înregistrării audio contra sumei de 20 lei.

Pe plan internațional, CSM a obținut calitatea de observator în cadrul celei de-a XI-a Conferințe Internaționale a Rețelei Consiliilor Judiciare Balcane și euro-mediteraniene. Adică, CSM și-a extins cooperarea în domeniul juridic cu toate țările balcanice și cele euro-mediteraniene, avînd acum aceleași drepturi și obligații ca și colegii săi din alte țări.

Referitor la perfecționarea site-ului oficial al CSM, la momentul actual, suntem în așteptarea unui nou proiect pentru a ne asigura mijloacele financiare suficiente spre realizarea acestuia.

O altă realizare de succes a fost elaborarea unor broșuri informative și regulamente interne, cu privire la competențele Inspecției judiciare și a Colegiilor din cadrul CSM.

C.: CSM este organul responsabil de funcţionarea şi asigurarea independenţei sistemului judecătoresc în Republica Moldova. Cum își îndeplinește această misiune?

V.M.: Ca și în oricare instituții/activități, este loc și de mai bine. Sunt la curent de faptul că se vehiculează, precum că CSM este un organ parțial independent, și aici vin cu precizarea că în realitate, nu este așa. CSM este un organ independent în totalitate, conform Legii supreme (art. 116, alin.(1)), care stipulează expres că, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili. Aceștia pronunță hotărîri doar în numele legii.

CSM este un organ colegial și toate hotărîrile sale sunt adoptate în acest fel. Fiecare hotărîre este adoptată în urma votului majorității celor prezenți la ședința plenară din numărul total de 12 membri. Unele decizii care nu sunt înțelese de către unele persoane, se datorează faptului că nu cunosc procedura, și astfel, apar dubii în acest sens.

C.: Totuși, mulți critică domeniul afirmînd că, judecătorii din R. Moldova sunt corupți, nu sunt independenți. Cum comentați?

V.M.: Știu că statistic lucrurile nu stau bine, dar mă întreb uneori în ce măsură statistica reflectă realitatea și în ce măsură mass-media contribuie la această statistică. Toți trebuie să știm că o soluție, oricât de legală ar fi ea, cît de temeinică și umană ar fi, nu va mulțumi niciodată toate părțile implicate într-o cauză. În ultimii cinci ani, au fost cîteva cazuri de corupție ale judecătorilor. Pînă la momentul actual, doar în privința unei persoane este o sentință de condamnare definitivă pentru fenomenul corupției. Aceste situații, creează suspiciuni și atunci ajungem la concluzia că totuși se fac unele încălcări în sistemul judecătoresc, de altfel ca și în oricare domeniu. Nu greșește cel ce nu face nimic.

C.: Oferiți-ne careva cifre mai exacte: cîți judecători au fost sancționați sau eliberați din funcție pentru că nu și-au făcut onest meseria?

V.M.: În anul 2014 au fost aplicate 16 sancțiuni disciplinare asupra judecătorilor. Printre care, 12 magistrați au fost sancționați cu ”avertisment”, 3 – ”mustrări” și doi  cu ”propuneri de eliberare” din funcția de judecător.

În anul 2015, au fost aplicate 8 sancțiuni sub formă de ”avertisment”, o ”mustrare aspră”, două ”mustrări” simple și doar unul a fost propus spre eliberare din funcție. Observăm că, în acești doi ani, 3 judecători au fost propuși spre eliberare din funcție, aceasta fiind sancțiunea cea mai dură. Nu cred că este oportun să mă expun dacă este mult sau puțin, dar statistica reflectă situația reală.

C.: Știm că să s-au făcut mai multe reforme în domeniul judecătoresc începînd cu hainele judecătorilor și terminînd cu accesarea online a deciziilor instanțelor de judecată. Ce alte reforme revoluționare au mai avut loc? Ce mai planificați în această direcție?

V.M.: Ne propunem să realizăm mai multe reforme în legătură cu adoptarea Legii cu privire la optimizarea instanțelor de judecată, care deși a intrat deja în vigoare, după părerea mea și a mai multor magistrați, apare necesitatea de făcut unele schimbări. Această lege prevede că, începînd cu data de 1 ianuarie 2017, vor activa doar 15 instanțe de judecată de primul nivel. Cu această ocazie, ne propunem să sporim transparența și calitatea actului judecătoresc. Deși judecătorii trebuie să cunoască toate domeniile din jurisprudență, cred că ar trebui ca aceștia totuși să fie specializați într-un domeniu îngust, așa cum este prevăzut în majoritatea instanțelor din Europa și nu doar. Conform legislației în vigoare, judecătorul are un rol pasiv în administrarea probelor, fapt ce duce la diverse interpretări. Dacă judecătorul nu are suficiente probe și părțile nu sunt pregătite în totalitate, el este obligat să pronunțe verdictul potrivit materialelor anexate la dosar și de aceea, uneori nu suntem înțeleși corect de către justițiabili.

C.: Nu pot să nu vă întreb despre cazul judecătorului Domnica Manole, care a acuzat CSM că ar apăra alte interese. Cum comentați?

V.M.: Cazul doamnei Manole este unul ordinar și nu trebuie scos prea mult în evidență. În anul 2015, Procuratura Generală a mai înaintat un demers în adresa acesteia, pentru a-i fi ridicată imunitatea. Atunci CSM, în urma analizării circumstanțelor expuse, nu a dat acordul urmăririi penale. Concretizez că, CSM nu este organul abilitat care să stabilească vinovăția persoanei. Prin eliberarea acordului de către CSM pentru pornirea urmăririi penale, se oferă posibilitate procurorului să investigheze cauza sub toate aspectele existente.

C.: Dvs. personal, în ce relație sunteți cu politicienii din R. Moldova? Aveți rude în politică (frați, verișori, cumătri, fini)?

V.M.: Nu am nici o rudă în sistemul politic. Am ajuns să activez în sistemul judecătoresc, pentru că spre asta am tins.

C.: Ce nu le ajunge judecătorilor din R. Moldova pentru ca să convingă cetățenii țării să aibă mai multă încredere în sistemul judecătoresc?

V.M.: Judecătorii sunt și ei oameni, care mai greșesc uneori. Într-un proces judecătoresc participă cel putin două părți și e evident faptul că cineva va rămîne nemulțumit de hotărîrea adoptată. Astfel, trebuie de intensificat măsurile pentru a spori încrederea cetățenilor în sistemul judecătoresc. Putem constata că, în perioada 2014-2015, 70 judecători au plecat din sistemul judecătoresc, iar 84 au acces în această funcție. La momentul actual activează 437 de judecători.

Condițiile necorespunzătoare la înfăptuirea justiției și numărul impunător de dosare care se examinează de către instanțele de judecată, în special în mun. Chișinău, duc la tergiversarea examinării cauzelor și astfel, se știrbează încrederea față de sistemul judecătoresc.

C.:  Ce planuri pe termen mediu aveți în calitate de Președinte al CSM?

V.M.: În primul rînd, în calitate de președinte al CSM, doresc să finalizez reforma judecătorească pînă la capăt; să sporesc calitatea actului judecătoresc, iar judecătorii să fie apreciați la justa lor valoare. De asemenea, ne propunem ca să ridicăm nivelul transparenței în sistemul judecătoresc și să creăm o mai bună comunicare cu mass-media. În acest sens, a fost elaborat un ghid de comunicare între sistemul judecătoresc și mass-media, care prevede mai multe criterii de comunicare. Sunt și alte obiective propuse spre examinare care doresc să le finalizez cu succes pînă la finele mandatului.

C.: Ce nu cunoaște lumea despre Victor Micu?

V.M.: În afară de activitatea profesională din cadrul sistemului judecătoresc, practic sportul, în special îmi place să alerg și ciclismul.

C.: Vă mulțumim!

Autor: Anastasia Borta