foto: sfm.md

Proiectul de modificare a Codului Electoral al Republicii Moldova, examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, reprezintă, probabil, cel mai „fierbinte” subiect politic din ultima perioadă, pentru că de el depind şi regulile de joc în cadrul următorului scrutin parlamentar, care ar urma să aibă loc la finele anului curent. În această situaţie, nici nu este de mirare că acest proiect a intrat repede în atenţia actorilor de pe arena politică autohtonă şi practic majoritatea formaţiunilor politice active şi-au dat deja cu părerea pe marginea lui. Din declaraţiile făcute la această temă, este clar că respectivul subiect va continua să fie unul de actualitate şi va fi dezbătut pe larg încă minimum cîteva luni. Aceasta pentru că, pe 21-22 martie, Comisia de la Veneţia îşi va da verdictul pe marginea acestui document, după care, în mod firesc, partidele de la Chişinău vor veni cu poziţiile lor finale la tema dată. 

Înainte de a trece la dezbaterea şanselor acestui proiect, aş vrea să amintesc esenţa lui. Astfel, proiectul de lege prevede întîi de toate instituirea sistemului electoral mixt în Moldova, în cadrul căruia 51 de deputaţi ar fi aleşi pe liste electorale, iar 50 – în circumscripţii uninominale. Din cele 50 de circumscripţii, opt ar urma să fie create în municipiul Chişinău, trei – în autonomia găgăuză, trei – în raioanele din stînga Nistrului, două – în municipiul Bălţi, în raioanele Ungheni, Orhei, Ialoveni, Hînceşti şi Cahul, o circumscripţie la două raioane va fi creată în Basarabeasca şi Taraclia, Rezina şi Şoldăneşti, Donduşeni şi Ocniţa. În afara ţării va fi constituită o singură circumscripţie. De asemenea, proiectul prevede că pragul electoral pentru partide ar putea fi diminuat de la 6% la 4%, pentru blocurile electorale constituite din două partide – de la 9% la 7%, iar pentru blocurile electorale constituite din trei şi mai multe partide – de la 11% pînă la 9%. Pentru candidaţii independenţi, pragul electoral ar urma să rămînă de 2%.

Chiar şi la o privire sumară asupra acestui proiect de lege este clar că el avantajează în special partidele mici. Diminuarea pragului pentru partide, dar şi pentru blocurile electorale sporeşte evident şansele de a accede în Parlament a unor formaţiuni ca Partidul Socialiştilor, Partidul Regiunilor, Partidul Social Democrat etc. Formaţiunile considerate tradiţional mici sînt avantajate şi de sistemul mixt de alegeri, or aşa ele pot spera să-şi promoveze unii reprezentanţi în Parlament în baza circumscripţiilor uninominale. Astfel, formaţiunile din respectiva tabără pot spera la o reprezentare în Parlament chiar şi netrecînd pragul electoral. De aceea, putem presupune că, indiferent de declaraţiile făcute (unele partide considerate mici s-au pronunţat împotriva preconizatei modificări a Codului Electoral), aceste partide mizează pe faptul că proiectul va fi avizat pozitiv de Comisia de la Veneţia, iar ulterior – adoptat de Parlament.

Proiectul de lege este favorabil şi Partidului Democrat, formaţiune care de fapt a şi stat la baza apariţiei lui. Avînd un rating care-i permite să depăşească bariera electorală, PD şi-ar putea spori prezenţa în viitorul Parlament în contul circumscripţiilor uninominale. Cu atît mai mult că acest partid are suficiente resurse financiare, administrative şi media pentru a le asigura campanii de succes reprezentanţilor săi în circumscripţiile uninominale.

Se poate de presupus că proiectul este destul de atractiv şi pentru Partidul Liberal Reformator, care este în prezent la guvernare alături de PD şi PLDM. Sondajele de opinie arată că PLRM nu stă încă suficient de bine pe picioare pentru a trece de sine stătător în Parlament, iar sistemul electoral mixt ar permite unor reprezentanţi ai acestui partid să ajungă în viitorul Legislativ candidînd în circumscripţii uninominale.

Destul de confuză este opinia formulată în acest sens de Partidul Liberal. Această formaţiune, care acum e în opoziţie, dar pînă în mai 2013 a fost la guvernare, a lăsat să se înţeleagă că are serioase pretenţii faţă de funcţionarea preconizatelor circumscripţii, fără a se referi expres la esenţa proiectului. Unii au înţeles că PL este împotriva proiectului de lege, iar alţii – că, în fond, îl susţine, dar are pretenţii faţă de unele momente cuprinse în acesta. Dar, indiferent de declaraţiile oficiale ale reprezentanţilor PL, această formaţiune nu ar trebui să fie interesată de reuşita proiectului. Aceasta pentru că PL şi aşa trece bariera electorală, iar cu cît mai multe partide mici vor reuşi să-şi treacă reprezentanţii în Parlament, cu atît mai puţini deputaţi va avea PL şi cu atît mai puţine şanse de a ajunge din nou la guvernare împreună cu alte partide democratice.

Partidul Comuniştilor, cel mai influent partid de opoziţie, este categoric împotriva sistemului electoral mixt. Aceasta pentru că, la fel ca şi în cazul PL, cu cît mai multe partide mici vor trece în Parlament, cu atît mai puţini deputaţi va avea şi mai puţine şanse de a prelua din nou puterea. În plus, PCRM mizează în special pe imaginea partidului şi a liderului său, Vladimir Voronin, ceea ce înseamnă că candidaţii săi în eventuale circumscripţii uninominale nu vor sta chiar atît de bine cum şi-ar fi dorit.

În situaţia creată, se pare că votul decisiv este la cei din Partidul Liberal Democrat din Moldova. Această formaţiune are 31 de deputaţi din 101 şi de poziţia pe care o va lua în respectiva problemă, depinde reuşita sau eşecul proiectului de lege. Liberal-democraţii au declarat că sînt pentru sistemul electoral mixt, dar consideră că acesta ar trebui implementat ulterior, nu acum pînă la alegerile parlamentare ordinare. Aceasta ar însemna că proiectul mai degrabă nu are şanse de reuşită, decît are.

Totodată, se poate de presupus că toate declaraţiile făcute de partide pînă acum la această temă au purtat mai degrabă un caracter general. După ce Comisia de la Veneţia se va pronunţa în această problemă, partidele îşi vor definitiva poziţiile şi atunci va fi mult mai clară situaţia legată de şansele proiectului. Dar, oricum, el va rămîne subiectul politic central al discuţiilor din perioada imediat următoare. Şi nu este exclus ca discuţiile pe marginea acestui proiect să determine temperatura politică la nivelul întregii ţări.

Dumitru Spătaru