De cîteva săptămîni, Republica Moldova se află într-un aprig război informațional miza acestuia fiind prezența oamenilor la mitingul anunțat de Platforma civică ”Demnitate și Adevăr” pentru data de 6 septembrie. Acest război este atît de aprig, încît, în mare parte, a reușit să arunce pe un plan secund pînă și evenimentele legate de Ziua Independenței și sărbătorea ”Limba Noastră”.

Esența acestui război este simplă: pe de o parte avem tabăra celor din Platforma DA, care, cu ajutorul anumitor mijloace de informare în masă, fac tot posibilul pentru a atrage la protest un număr cît mai mare de oameni, iar pe de altă parte este guvernarea (în special, un partid de la guvernare), care, prin intermediul altor mijloace de informare în masă, a unor bloggeri și analiști politici, încearcă să discrediteze preconizatul protest și să-i convingă pe oameni că, dacă vor ieși în stradă, vor fi folosiți în cu totul alte scopuri decît cele anunțate oficial.

Principalul argument al Platformei DA (cel puțin, asta se poate de desprins din declarațiile reprezentanților acesteia) este că Republica Moldova este un stat capturat de oligarhi, care se gîndesc doar la interesele proprii și, prin acțiunile lor, doar sărăcesc poporul. Platforma DA joacă destul de bine pe teza ”miliardului furat”, demonstrînd că toate lucrurile rele care s-au întîmplat în ultimul timp (creșterea tarifelor la gaze și energie electrică, creșterea prețurilor la unele produse alimentare, situația de pe piața valutară etc.) toate ar fi efecte ale miliardului furat.

De asemenea, cei din Platforma DA promovează insistent ideea că vinovații de ”jaful secolului” nu vor putea fi trași la răspundere, iar banii nu vor putea fi recuperați pînă cînd la putere se află actuala guvernare. Iar ca un ultim argument în acest sens este folosit faptul că Moldova nu va putea reveni la cursul de dezvoltare democratică și integrare europeană decît după schimbarea guvernării.

La rîndul său, adepții guvernării scot în prim plan teza că cei din Platforma DA nu sînt deloc ”avocați ai poporului”, după cum pretind, ci exponenți ai intereselor oamenilor de afaceri Victor și Viorel Țopa, care au interesele lor economice în Moldova și doar vor să folosească nemulțumirea cetățenilor pentru a și le atinge.

Tot ei promovează destul de insistent ideea că în Moldova nu sînt excluse scenarii sîngeroase de genul maidanului de la Kiev și spun deschis că de acest scenariu are fi interesat, în primul rînd, Kremlinul.

O altă teză vehiculată de oponenții Platformei DA este că nu e deloc întîmplătoare solidarizarea cu protestatarii a ”fasciștilor” lui Petrenco și a socialiștilor lui Dodon. Astfel, ei încearcă să promoveze ideea că, de fapt, se urmăresc alte interese decît cele vehiculate de liderii Platformei DA atunci cînd cheamă lumea în stradă.

Un alt punct de bază în ”politica informațională” a oponenților Platformei DA este că partidele din coaliția de guvernare trebuie să dea dovadă de unitate acum mai mult ca oricînd dacă-și doresc ca Moldova să se dezvolte în continuare în condiții de stabilitate, iar Kremlinul să nu-și poată face interesele la Chișinău. Temerea celor ce promovează ideea respectivă este că un partid din coaliția de guvernare ar putea trece deschis de partea protestatarilor, iar aceasta ar schimba radical datele problemei.

În acest război informațional se implică activ și liderii unor partide extraparlamentare, dar și unii lideri de opinie care nu au nimic cu niciuna din cele două tabere. Totuși, expunîndu-și opinia la această temă, ei, indirect, toarnă gaz pe foc, provocînd pe rînd ba satisfacția, ba nemulțumirea uneia din cele două sau a alteia.

Într-un cuvînt, de cîteva săptămîni, Moldova ”fierbe” într-un imens cazan informațional, cetățenilor fiindu-le oferite diferite argumente atît pro, cît și contra protestului din 6 septembrie. Deocamdată, e greu de spus care tabără este mai eficientă în acest război informațional. Dar pentru a afla răspuns la această întrebare nu a mai rămas mult timp – doar o singură zi…

Dumitru Spătaru