foto: vipmagazin.md

Mircea Snegur, primul Preşedinte al Republicii Moldova, împlineşte astăzi 74 de ani. Cu această ocazie, CURENTUL vă propune spre lectură impresionanta sa biografie.

Mircea Snegur s-a născut la 17 ianuarie 1940 în satul Trifănești, județul Soroca. În anul 1956 a absolvit şcoala medie din satul Frumușica (raionul Florești). Studiile superioare și le-a făcut la Institutul Agricol din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1961. De specialitate este agronom-savant şi deţine titlul de doctor în științe agricole.

Din 1961 şi pînă în 1981 a deţinut mai multe funcţii, legate de agricultură – agronom şi președinte de colhoz în satul Lunga (raionul Florești), director al Stației Experimentale pentru Culturile de Cîmp, șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii, director general al Asociației ştiințifice de producție „Selecția” și director al Institutului de cercetări ştiințifice în domeniul culturilor de cîmp din orașul Bălți.

Cariera politică o începe în 1981. În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Din anul 1985 și pînă în anul 1989 deține funcția de secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească.

La 26 martie 1989 este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, la 29 iulie 1989 – Președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești (RSSM), iar apoi la 27 aprilie 1990 – Președinte al Sovietului Suprem al RSSM. În momentul critic din august 1989, a acceptat să susțină proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor, fapt care i-a atras simpatia moldovenilor.

La 3 septembrie 1990, Mircea Snegur este numit Președinte al RSS Moldova de către Sovietul Suprem al acestei republici. De la 3 septembrie 1990 deține funcția de Președinte al Republicii Moldova, pînă la 1 decembrie 1996. Din 1998 şi pînă în 2001 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Mircea Snegur a susținut proclamarea independenței Republicii Moldova și a acționat pentru recunoașterea noului stat de către Occident. Primul Preşedinte al ţării avea să declare ulterior că independența Republicii Moldova a fost pregătită de clasa politică, de intelectualitate și de întreg poporul cu mult înainte de puciul de la Moscova. Potrivit mărturisirilor sale, procesul de dobîndire a independenței a pornit de la proclamarea limbii române drept limbă de stat, în 1989, de la alegerile democratice din 1990 și de la declararea suveranității. Mai mult, Chișinăul a fost împotriva referendumului anunțat de Mihail Gorbaciov, în care cetățenii trebuiau să se pronunțe asupra păstrării Uniunii Sovietice. Moldova, condusă de Mircea Snegur, a fost unica republică care a boicotat acest referendum.

Primul Preşedinte al Republicii Moldova a intrat în istorie şi datorită poziţiilor şi deciziilor sale privind neadmiterea ideii unirii RM cu România şi prin semnarea, în decembrie 1991, a actului prin care Republica Moldova a devenit stat membru (fondator) al Comunității Statelor Independente (CSI).

La 2 martie 1992 Republica Moldova a devenit membră cu drepturi depline al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și aproape concomitent a fost atrasă în conflicte armate cu două regiuni – cea transnistreană și cea populată preponderent de găgăuzi. Conflictul militar din regiunea Transnistriei a luat proporții și a făcut numeroase victime, fiind stopat printr-o convenție semnată la 21 iulie 1992 de Mircea Snegur și președintele Rusiei, Boris Elțîn.

Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), sprijinit de Președintele Snegur, a obţinut victoria în alegerile din 1994. La 29 iunie 1994, a fost votată o nouă Constituție. Tot sub conducerea lui Mircea Snegur, Moldova a devenit membră a Consiliului Europei în 1995.

Astăzi, este mai evident ca oricînd că Mircea Snegur a jucat cel mai important rol în afirmarea Moldovei ca stat independent şi va rămîne în memoria generaţiilor viitoare pentru totdeauna ca Preşedintele ce a condus RM în cea importantă perioadă din istoria sa.

Andriana Cheptine