În cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, ex-Preşedintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi a vorbit despre situaţia politică actuală din ţară, pretinsele cazuri de cumpărare a deputaţilor, evoluţia situaţiei în problema transnistreană, dar şi despre posibilele rezultate ale alegerilor parlamentare din acest an.

T: Dle Preşedinte, reieşind din enorma experienţă politica pe care o aveţi, cum calificaţi situaţia politică actuală din Republica Moldova?

P.L.: Este o etapă foarte responsabilă. Ceva se realizează, ceva – nu. Un progres anumit evident că este. Aspectul politic în care ne aflăm acum constă în determinarea direcţiei noastre pentru viitor. Este foarte semnificativ faptul că oamenii s-ar părea că trebuie să pledeze pentru viitor, dar în masă au o teamă pentru acest viitor. Este vorba de unele modificări ce ţin de direcţia de orientare a ţării. Lucrurile acestea sînt exagerate, de parcă ar fi sfîrşitul lumii. Este momentul cînd oamenii nu văd în ansamblu acest proces, dar îl percep reieşind din practica proprie. Acest an ne încurcă prin faptul că ceva se întîmplă în jurul nostru, destul de esenţial şi cardinal. Este un an foarte important în ceea ce ţine de viitor.

T: Va reuşi coaliţia de guvernare să-şi păstreze intacte rîndurile pînă la alegeri?

P.L.: Astăzi se implică foarte multe elemente necunoscute pentru noi, cele externe, care nu erau aşa de intense şi nu ne afectau atît de mult. Ele erau prezente, dar astăzi vedeţi cum s-au schimbat lucrurile, este mentalitatea aceasta veche. Ţările mari au o anumită zonă de influenţă şi noi trebuie să le cunoaştem aspiraţiile şi poziţia lor, cu atît mai mult trebuie să reieşim din asta. Este o chestie veşnică – ţările mari vor să influenţeze mai activ în zonă şi în lume. A fost o perioadă cînd erau două poluri: URSS şi SUA cu un grup de ţări din Occident. S-a schimbat situaţia după destrămarea Uniunii Sovietice. S-ar părea că acum lumea e cam unipolară, s-a distrus un gigant economic şi militar foarte mare. Lumea a început să se refacă, însă sistemul unipolar nu le place la mulţi. Omul este lipsit de libertate. Dacă mai este încă o putere în lume mai poţi schimba orientarea, ai unde te adresa. Pretenţia cea mai mare este din partea Rusiei. Rusia este succesorul URSS, dar noi credeam că este urmaşul ei economic, nu ideologic. În Rusia predomină iar ideea de stat gigant, de ţară care trebuie să dicteze tot. Se încep strămutările acestea. Procesul de rupere de la sistemul sovietic este salutat de mulţi ani. Acum noi ne aflăm într-un moment foarte vulnerabil cînd Rusia a simţit că deja are prea mute forţe şi se întreabă de ce UE sau SUA se implică în zona aceasta de influenţă. Problema principală este legată de mentalitate, de schimbările care ar trebui să se dezvolte în cadrul paşnic, economic, social, în cadrul creării unei atmosfere mai binevoitoare, dar pretenţiile care s-au conturat acum formează ură, neîncredere şi pot duce pînă la conflicte militare.

T: Cum calificaţi pretinsele cazuri de cumpărare a deputaţilor?

P.L.: Într-o ţară instabilă lucrurile acestea au loc. În toate ţările în curs de dezvoltare acest fenomen este prezent, doar forma cum se manifestă este diferită. Acest lucru se numeşte turism parlamentar – dintr-un partid trecem în altul. Noi sîntem legaţi la nivel de persoană, nu doar la nivel de idee. Cel care e mai cinstit, mai deştept poate să mai cedeze, alţii însă îşi imaginează că el este veşnic. Eu, personal, după căderea URSS, cînd eram în vîrful piramidei, reieşeam din faptul că asta este o chestie provizorie. Puterea ţi-au dat-o pentru un timp anumit, de aceea am trecut în metrou, troleibuz liniştit. Alţii au fost numai un an de zile şefi şi şi-au imaginat că e pe veşnicie. Aceste procese pot să aibă loc, numai nu în forma în care o văd eu acum. Eu ştiu că se fac lucrurile acesta de la persoană la persoană, fără intermediari. Mi se pare că este doar un spectacol.

C.: Ce ar putea împiedica, în opinia Dvs., semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana?

P.L.: Numai factorul intern. Noi trebuie să avem grijă de situaţia internă din ţară. Trebuie să avem o ţară consolidată, unde oamenii au sentimentul acesta de dragoste faţă de ţară. Dacă nu va fi aşa, se va manifesta factorul intern de conflict, de tensiune, fel de fel de radicalism pe care îl văd la fiecare pas. Trebuie să reuşim să-i facem pe toţi să înţeleagă, inclusiv cei din Transnistria, că pasul care îl face acum Republica Moldova este în beneficiul lor. Noi ne ducem într-o lume civilizată, într-o societate unde, de bine de rău, cu toate neajunsurile, viaţa are un alt sens. Plecînd economic în Europa, noi nu ne rupem de Ucraina, Rusia şi spaţiul răsăritean. Dar dacă te duci doar în spaţiul răsăritean, atunci eşti blocat în Europa, ne lipsim de viitor. Întotdeauna generaţiile mai în vîrstă au jertfit. Noi, generaţia de astăzi, trebuie să jertfim într-o oarecare măsură pentru cei tineri. Orientarea noastră spre Europa este un pas progresiv spre viitor, iar întoarcerea spre Uniunea Vamală este un pas înapoi, în trecut. Poate în continuare spaţiul răsăritean va predomina, dar nu ne legăm pe viaţă aici. În acordul acesta cu multe pagini este scris că dacă cu jumătate de an înainte noi spuneam că plecăm din UE, era altă situaţie. Dacă se va schimba situaţia, noi nu sîntem legaţi pe toată viaţa. Astăzi Rusia şi spaţiul răsăritean nu ne poate oferi multe, din toate punctele de vedere. Aşa sîntem noi de la Dumnezeu – trebuie să trăim bine şi cu unul, şi cu altul.

T: Cum ar trebui Moldova să se poziţioneze în raport cu Rusia?

P.L.: Trebuie să avem răbdare. Noi procedăm corect acum, nu ne implicăm prea adînc. Trebuie să continuăm calea care am luat-o acum, dar fiind absolut neagresivi faţă de Rusia. Am vorbit la tema aceasta, dar nu sînt auzit. Ar trebui acum cu alolingvii, cu minorităţile să ne întîlnim mai des, să facem ţara împreună. Noi pornim pe calea cetăţeniei. Sînt multe etnii, dar ca cetăţeni sîntem ai acestei ţări, Republica Moldova. Ar trebui căutate mai des soluţii ca să înţeleagă găgăuzii, bulgarii, ruşii şi ucrainenii că guvernarea în RM nu este pentru moldoveni ca etnie, dar ca cetăţeni, adică pentru toţi. Hai să căutăm această soluţie ca noi să trăim în linişte şi pace.

T: Cum credeţi că va evolua situaţia legată de problema transnistreană în următoarele luni?

P.L.: Transnistrenii sînt acum într-o situaţie foarte dificilă, ei fiind orientaţi numai spre Rusia. Ei sînt orientaţi spre Rusia atîta timp cît sînt susţinuţi economic. Ucrainenii, moldovenii şi ruşii din Transnistria trebuie să găsească o soluţie de a convieţui împreună. Dar nici noi nu trebuie să avem ambiţii să îi punem la punct. Nimeni nu prezintă nici un proiect, nu se discută această chestie. Hai să discutăm statutul, dacă toţi parcă recunosc că Transnistria trebuie să aibă un statul special. Cînd vorbim despre Ucraina, Moldova, Rusia şi America, trebuie să avem în vedere că nu este doar un singur om, acolo sînt mai multe forţe care într-un moment sau altul influenţează. Nu trebuie să exagerăm sau să facem o mare alarmă cînd un demnitar din Rusia face o declaraţie. Eu sper că, dacă se va stabiliza situaţia în Ucraina, se va clarifica situaţia şi cu Transnistria.

T: Dar situaţia legată de Găgăuzia, care va fi în continuare, în opinia Dvs.?

P.L.: Eu cu regret vorbesc la această temă. În Găgăuzia au apărut în activitatea politică cîteva elemente radicale care, pur şi simplu, duc în eroare oamenii din autonomie. Găgăuzia este o parte a Republicii Moldova. Găgăuzii trebuie să înţeleagă că împreună putem să creăm o viaţă normală. Dacă este vreo pretenţie că nu se poate dezvolta cultura găgăuză, limba, învăţămîntul, poftim, hai să discutăm. Lipseşte dialogul permanent. Trebuie să fie nişte grupuri de oameni din Găgăuzia, de la Chişinău, care în permanenţă să examineze probleme ce se ivesc pe parcurs.

T: Care credeţi că vor fi rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare şi cine va reprezenta viitoarea putere în Moldova?

P.L.: E foarte greu de spus. Cu siguranţă vor fi forţele care sînt astăzi. Procentul nu poate să-l spună nimeni la acest moment. Cu siguranţă va mai veni cineva, astăzi încă nu se poate de spus cine. Toate sondajele sînt foarte diferite. Oamenii îşi exprimă insatisfacţia faţă de unele lucruri pe care nu le mai pot suporta, ce ţin de corupţie, justiţie şi transparenţă. Totodată, trebuie să fii total neobiectiv ca să nu vezi că sînt multe schimbări spre bine. Omul cel mai mult se revoltă din lipsă de dreptate – acesta este momentul cel mai vulnerabil. Guvernarea trebuie să comunice mai mult cu oamenii. 50% din cei care votează nu intră pe internet, nu citesc, nu ştiu nimic. Ştiu numai ceea ce i-a spus vecinul, aud atmosfera asta de insatisfacţie sau s-au confruntat cu o nedreptate. Puterea va fi reprezentată de cei care sînt, plus încă cineva. Mai aproape de toamnă vom afla despre cine este vorba.

Text: Adrian Platon
Foto şi video: Andrei Boguş