Într-un interviu acordat portalului CURENTUL, liderul Partidului „Acţiunea Democrată” (PAD), Mihai Godea a vorbit despre cum a fost anul 2013 pentru partid, despre şansele de a accede în viitorul Parlament şi cu ce partide este gata PAD să facă un bloc electoral comun.
C: Dle. Godea, formaţiunea pe care o conduceţi nu a fost prea activă în 2013. De ce? Cu ce realizări vă mîndriţi din momentul lansării PAD pe arena politică?
M.G.: De ce nu am fost prea activi? Noi am fost destul de activi în 2013 la nivel de construcţie de partid şi la nivelul comunicării publice. Situaţia la noi este cea care este şi în spaţiul public şi noi nu ne facem mari iluzii la acest capitol. Sigur că am avut o agenda pe care am urmat-o şi în 2013, dar şi în 2012 în momentul în care a fost creat Platforma „Acţiunea Democrată” (PAD). Sigur, ca şi formaţiune de opoziţie, scopul nostru a fost să condiţionăm un comportament democratic al celor care s-au autoîntitulat guvernare democratică pro-europeană. Am fost şi noi martori ca şi jurnaliştii şi ca toţi cetăţenii la multiplele derapaje anti-democratice ale puterii. Am încercat să condiţionăm şi să menţinem în albia normalităţii, dar şi legalităţii mai multe lucruri. Am fost preocupaţi în mod special de protejarea drepturilor tuturor cetăţenilor, pentru că la noi, din 2009 încoace, se obişnuieşte să se vorbească despre principii şi valori care apriori sînt considerate europene, dar de fapt comportamentul clasei politice, clasei guvernante, comportamentul instituţiilor statului nu a fost nici măcar comparabil cu cel declarat. Am fost implicaţi plenar în dezbaterea mai multor proiecte de reformă pentru că interesul nostru a fost ca în urma acestor reforme să avem instituţii puternice, capabile să răspundă intereselor cetăţenilor, dar şi intereselor statului. Din păcate, nu a fost să fie. Am urmărit cu toţii ce a ieşit din reforma CNA, am văzut cu toţi ce a ieşit din reforma Ministerului de Interne, am văzut şi vedem în continuare ce iese din reforma justiţiei. La ora actuală, dacă vorbim de instituţii care să lupte eficient cu corupţia, nu este capacitate aceasta, pentru că ea a pătruns peste tot, în toate categoriile din construcţia puterii. Nu avem o justiţie care să facă dreptate şi aici e o mare problemă pentru că reforma justiţiei continuă să înghită zeci de milioane de euro oferite cu atîta bunăvoinţă de către partenerii noştri internaţionali. De asemenea, am văzut ce a ieşit din reforma Ministerului de Interne, dar toate aceste lucruri ne-au luat foarte mult timp. La ora actuală, chiar muncim intens să răstălmăcim ultimele legi adoptate de Parlament în sesiunea de toamnă, mă refer, în primul rînd, la politica bugetar-fiscală şi ne preocupă nu doar problema plafonării taxelor locale, dar multe alte lucruri care sînt acolo şi, în cel mai scurt timp, vom veni cu o poziţie. Altfel spus, ne preocupă asigurarea unei autonomii locale reale, problema descentralizării, problema drepturilor şi libertăţilor, dar şi alte dimensiuni absolut necesare transformării în vederea europenizării Republicii Moldova. Aici sînt foarte mari restanţe. Acestea au fost preocupările noastre în 2013, dar aş menţiona, de asemenea, ameninţările la adresa securităţii naţionale, tot ce s-a întîmplat în Transnistria, tot ce se întîmplă în sudul şi nordul republicii. Am semnalat în repetate rînduri, cu lux de argumente, că este un plan bine pus la punct de către Federaţia Rusă pentru a destabiliza situaţia din ţară. Sigur că Federaţia Rusă îşi foloseşte pîrghiile externe, îşi foloseşte marionetele de la Tiraspol, foloseşte anumite cercuri provocatoare de la Comrat, dar şi coloana a cincea de la Chişinău. A trebuit să luptăm jumătate de an pentru nişte audieri parlamentare în chestiunea transnistreană, audieri care pînă la urmă nu au dat nimic şi asta vorbeşte despre scăderea dramatică a rolului şi statutului Parlamentului în contextul actului de guvernare, dar şi a administrării treburilor publice.
C: În plan legislativ, sînteţi mulţumit de cum aţi lucrat? Ce pregătiţi pentru 2014?
M.G.: Sînt cîteva lucruri pe care le vom relua în acest an şi mă refer, în primul rînd, la protejarea drepturilor cetăţenilor care muncesc peste hotare. Noi nu am renunţat la crearea unui minister pentru problemele diasporei şi integrarea migranţilor, minister care să aibă capacităţi suficiente şi la nivelul de elaborare a politicii statului privind protecţia drepturilor cetăţenilor de peste hotare. Ne aflăm în faţa unei posibile probleme: revenirea acasă a unei părţi a cetăţenilor noştri care muncesc în Federaţia Rusă pentru că şi această pîrghie Kremlinul, după cum se vede, o foloseşte şi statul trebuie să aibă capacitatea de a gestiona corect problema dată.
C: Anul 2014 va fi unul fierbinte, avînd în vedere că în noiembrie ne aşteaptă alegeri parlamentare. Este pregătit PAD de alegeri?
M.G.: Suntem pregătiţi ca orice formaţiune politică care se respectă, dar asta nu înseamnă că nu continuăm consolidarea structurii de partid. Avem obligaţia în faţa membrilor de partid, dar şi a cetăţenilor să ajungem în pragul campaniei electorale suficient de puternici pentru a oferi alternativa democratică de dezvoltare a ţării. Va fi o campanie cum nu a mai fost, cel puţin aşa o intuiesc eu, va fi o campanie murdară, va fi o campanie cu foarte multă presiune, va fi o campanie care, probabil, va contribui la absenteismul electoral pentru că, cu siguranţă, oamenii vor fi foarte degustaţi de tot ce s-a întîmplat în această perioadă. Cei care conduc ţara vor cu orice preţ să se menţină la putere, comuniştii, care au devenit între timp extremişti şi absolut rupţi de realitatea în care trăim, vor încerca cu orice preţ să revină la putere. Eu cred că vor cîştiga ceilalţi – ştiţi, cînd doi se bat, al treilea cîştigă.
C: Consideraţi că partidul pe care-l conduceţi va trece pragul electoral? Ce scor electoral credeţi că veţi obţine?
M.G.: Eu cred că soarta oricărui partid politic se află în mîna cetăţenilor Republicii Moldova şi toate şansele pe care le are o formaţiune politică i le oferă alegătorul. Cu siguranţă, vom fi în Parlament, cu siguranţă vom aduce politicieni noi în forul legiuitor suprem al ţării şi clasa politică moldovenească are nevoie de o injecţie proaspătă în eşaloanele de vîrf. Nu mă deranjează vom fi sau nu vom fi în Parlamentul Republicii Moldova, mă preocupă cîţi vom fi şi care va fi capacitatea de a condiţiona o guvernare democratică curată, o guvernare care să aibă nu doar lexic în lupta cu corupţia, dar şi voinţă politică şi acţiune.
C: Admiteţi formarea unui bloc electoral comun? Cu care din partidele existente aţi fi gata să faceţi bloc electoral?
M.G.: Este prematur să vorbim despre acest lucru, dar cu siguranţă nu văd cum am putea să ne înţelegem cu PCRM. În rest să vedem ce o să rămînă din marele masacru politic şi electoral care se va produce, probabil, în vara acestui an.
C: Cum apreciaţi iniţiativa legislativă privind diminuarea pragului electoral de la 6 la 4% şi trecerea la sistemul electoral mixt?
M.G.: Sunt două lucruri diferite, dar care întregesc un tablou. Am pledat în permanenţă pentru schimbarea sistemului electoral, chiar din momentul intrării în politică. Sînt unul dintre autorii programul politic al unui partid aflat la guvernare, care prevede expres schimbarea sistemului electoral, alegeri directe pentru şeful statului, sistemul electoral mixt. Punctul nostru de vedere este că 50 de deputaţi trebuie să fie aleşi pe liste de partid şi 50 – în circumscripţii uninominale. Cei aleşi pe liste de partid trebuie să fie aleşi cu vot preferenţial, adică cetăţeanul să decidă dintr-o listă elaborată în ordine alfabetică pe cine trimitem în Parlament, şi nu şeful de partid, aşa cum se întîmplă la ora actuală. Schimbarea sistemului electoral va consolida legătura între ales şi alegător, între agenda cetăţeanului şi agenda parlamentarului şi va diminua despotismul intern de partid care este la ora actuală în formaţiunile politice. Cît priveşte pragul electoral, cred că este răul care a condiţionat evoluţia Republicii Moldova din 1994 încoace. Dacă nu era un prag exagerat, nu am fi avut o guvernare agro-socialistă în 1994 pînă în 1998, nu am fi avut o guvernare de 8 ani a comuniştilor, totalitară şi anacronică şi acest lucru trebuie să-l înţeleagă politicienii.
C: Dvs. personal, aţi prefera să candidaţi pe lista partidului sau într-o circumscripţie uninominală?
M.G.: În cazul în care se va schimba sistemul electoral, voi candida şi în circumscripţie, şi pe lista partidului.
C: Dacă aţi putea întoarce timpul înapoi, să zicem cu 2-3 ani, ce aţi schimba? Ce regretaţi?
M.G.: În general, nu sînt un om al regretelor, sînt un om al concluziilor şi a lecţiilor învăţate. În cazul a 2-3 ani nu ştiu ce aş schimba, dar dacă aş reveni la situaţia de acum patru ani, cred că aş schimba multe. Nu știu dacă m-aș fi implicat într-o acțiune comună alături de unii care conduc țara la momentul actual.
Text: Oxana Mititelu
Video şi foto: Andrei Boguş
