Într-un interviu acordat portalului CURENTUL, ministru Justiţiei, Oleg Efrim ne-a vorbit despre succesele, dar şi despre eşecurile în domeniul justiţiei în anul 2013. De asemenea, el s-a referit şi la ce salarii vor avea judecătorii în 2014, dar a vorbit şi unde se va regăsi după alegerile din acest an.
C: Domnule Efrim, în opinia Dvs., în anul care a trecut, care au fost trei succese şi trei eşecuri în domeniul de care sînteţi responsabil?
O.E.: Anul 2013 a fost unul bogat în evenimente în general şi în particular pentru domeniul aflat în gestiunea mea, în calitate de ministru al Justiţiei. A fost cel de-al doilea an plin de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 şi a Planului de acţiuni. Pe de o parte, am continuat activitatea de elaborare şi promovare a actelor legislative, conform calendarului stabilit, iar pe de altă parte, am insistat asupra aplicării legislaţiei adoptate anterior. Constatăm că politicile promovate de Guvern în domeniul justiţiei încep să aducă rezultatele pe care le aşteptam. A început să funcţioneze noul sistem de evaluare a performanţelor judecătorilor, conform căruia, pînă în 2015, întreg corpul judecătoresc va trece prin această procedură. Ridicarea imunităţii pentru actele de corupţie a făcut posibil să vedem şi primii judecători în istoria ţării care au fost prinţi în flagrant luînd mită. Consiliul Superior al Magistraturii a devenit mai puţin reticent în aplicarea sancţiunilor disciplinare faţă de magistraţii care încalcă legea şi urmărim apariţia susţinătorilor reformei din interiorul sistemului judecătoresc. Importante rezultate vedem în procesul de unificare a practicii de aplicare a legislaţiei, realizat de Curtea Supremă de Justiţie, prin avizele consultative ale Plenului CSJ, recomandările CSJ şi alte instrumente puse la dispoziţie. În anul trecut au fost create condiţii suplimentare pentru ca magistraţii să se concentreze exclusiv pe înfăptuirea justiţiei. Mă refer la introducerea a 420 funcţii de asistent judecătoresc şi circa 50 de administratori de instanţe. În anul 2013, bugetul destinat înfăptuirii justiţiei a crescut cu 60% faţă de anul 2012, aceasta în condiţiile în care, începînd cu 2010, în fiecare an Guvernul a majorat alocaţiile bugetare pentru sectorul justiţiei. Aceasta ne-a permis practic să finalizăm renovarea sediilor instanţelor judecătoreşti, proces care va fi continuat şi în 2014. Faptul că avem o viziune clară de reformare a justiţiei, formulată într-o strategie pe termen mediu, ne permite să beneficiem de sprijinul financiar al Uniunii Europene în valoare de 60 milioane euro – un sprijin bugetar fără precedent din partea UE în reformarea justiţiei pentru o ţară non-membră a Uniunii Europene. Constat cu satisfacţie că Ministerul Justiţiei şi instituţiile subordonate au îndeplinit integral condiţionalităţile convenite cu Comisia Europeană, astfel încît prima tranşă, în valoare de 15 mil. euro din cele 60 mil. euro, a intrat în luna noiembrie în conturile Ministerului Finanţelor. La capitolul realizări, nu pot să nu menţionez adoptarea pachetului de legi anticorupţie, care, după caracterul prevederilor, sînt fără precedent pentru Republica Moldova.
Acum, al doilea aspect al întrebării. Criza politică care a avut loc la începutul anului 2013 a scos în evidenţă unele probleme suplimentare care există în justiţie. Soluţiile pentru aceste probleme urmează a fi prezentate în acest an. Mă refer la promovarea reformei Procuraturii, care a fost declarată prioritate şi de Parlamentul Republicii Moldova, reformarea Curţii Constituţionale şi, bineînţeles, definitivarea sistemului de răspundere disciplinară a judecătorilor.
C: Deşi se depun multe eforturi, domeniul justiţiei continuă să fie unul din cele mai criticate. De ce lucrurile se schimbă atît de greu?
O.E.: Justice is not a easy task! Justiţia este una din ramurile puterii, căreia trebuie să-i fie caracteristică independenţa faţă de celelalte puteri, precum şi faţă de orişicine şi orişice, în afară de lege. În acelaşi timp, urmează să fie asigurat un mecanism de control reciproc între puteri, pentru a exclude excesele. Percepţia oamenilor despre funcţionarea justiţiei se creează, în mare parte, de ceea ce se vorbeşte public, iar în spaţiul informaţional, de cele mai dese ori, se evidenţiază problemele. Scoaterea în evidenţă a problemelor din justiţie de către presă a exercitat acea presiune necesară din partea societăţii, pentru a mişca lucrurile înainte. Trebuie să recunoaştem, că o perioadă lungă de timp, magistraţii nu erau în vizorul presei, ceea ce le-a dat unora dintre ei un sentiment greşit de impunitate, care le-a permis să creadă că ei sînt independenţi absolut de tot, inclusiv faţă de lege. Vreau să vă asigur că starea de lucruri în sistemul judecătoresc se schimbă mai rapid decît se schimbă percepţia oamenilor despre justiţie. Corpul judecătoresc se schimbă. În ultimii doi ani, peste 15% din judecători au fost înlocuiţi – fie că au fost demişi, fie că au plecat benevol, şi acest proces va continua. Consiliul Superior al Magistraturii începe să înlăture percepţia de „organizaţie sindicală a judecătorilor”, care avea un singur scop – să apere magistraţii indiferent de încălcarea admisă. Atestăm şi situaţii care nu s-au mai întîmplat pînă acum, cum ar fi reţinerea în flagrant a judecătorilor pentru infracţiuni de corupţie şi dosare penale împotriva magistraţilor. Numărul condamnărilor la CEDO pentru erori judecătoreşti este într-o continuă scădere din 2010 încoace, ba chiar şi numărul de cereri ale moldovenilor care sînt pe rolul Curţii de la Strasbourg. Sigur, problema încă persistă, însă situaţia se schimbă şi sînt sigur că aceasta se va reflecta într-un viitor previzibil şi în percepţia oamenilor asupra stării de lucruri din justiţie.
C: Dvs. personal aveţi încredere în justiţia naţională? Sînteţi convins că aceasta este corectă în raport cu cei care apelează la ea?
O.E.: Ştiu exact care este starea de lucruri în justiţie, pentru că face parte din agenda mea zilnică. Ştiu care sînt problemele, ştiu care sînt provocările şi, împreună cu echipa, muncim zilnic pentru a asigura o justiţie corectă cetăţenilor. Eu cred în sistemul nostru judecătoresc şi în oamenii oneşti din acest sistem. La fel, fără nici o ezitare vom munci în continuare pentru a exclude din sistem pe cei care îşi bat joc de justiţie şi ca finalitate, de cetăţenii noştri, care nu vor decît o judecată dreaptă. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm, că în fiecare proces de judecată este o parte care pierde procesul şi care poate avea o percepţie subiectivă asupra actului justiţiei. Sînt sigur că transformările pe care le facem azi în justiţie vor contribui la sporirea încrederii justiţiabililor în serviciul public numit justiţie.
C: La modul practic, ce se va întîmpla în 2014 în domeniul justiţiei? Ce fonduri sînt prevăzute în acest sens?
O.E.: În 2014 vom continua activităţile planificate în vederea asigurării celor din justiţie cu resurse adecvate, necesare pentru buna funcţionare a justiţiei, iar pe de altă parte vom continua transformările pentru a asigura responsabilizarea actorilor din justiţie. Am păstrat tendinţa de creştere bugetară pentru sectorul justiţiei, astfel încît bugetul pentru 2014 este cu cel puţin 10% mai mare decît cel din 2013. Resursele financiare planificate sînt în mare parte suficiente pentru realizarea acţiunilor pe care ni le propunem. Suplimentar, alături de sprijinul bugetar care vine din partea UE, urmează să fie lansate alte 3 proiecte de asistenţă tehnică din partea Comisiei Europene, care urmează să ne ajute la realizarea transformărilor în justiţie. Am să folosesc şi acest prilej pentru a mulţumi Uniunii Europene şi, implicit, Delegaţiei Uniunii Europene, pentru sprijinul substanţial acordat la implementarea reformei în justiţie, dar şi tuturor partenerilor noştri care ne susţin în atingerea progreselor pe care ni le dorim. Tot în 2014 urmează să fie implementat integral programul de gestionare integrată a dosarelor şi repartizarea 100% aleatorie a dosarelor, proiect implementat cu sprijinul Guvernului SUA, care este un alt susţinător fidel al reformelor noastre în justiţie. Începînd cu 2010, marea majoritate a sediilor instanţelor de judecată au fost fie renovate, fie reconstruite. Vom continua reconstrucţia edificiilor instanţelor de judecată. A început construcţia noului sediu al Curţii de Apel Chişinău, construcţia unui nou sediu pentru judecătoria din Ungheni şi urmează să începem reconstrucţia sediilor judecătoriilor Rîşcani şi Buiucani din mun. Chişinău. Şi, sigur, vom continua promovarea agendei legislative, prioritate fiind asigurarea reformei Procuraturii, Curţii Constituţionale, a sistemului notariatului, executorilor judecătoreşti, dar şi al administratorilor procedurii de insolvabilitate.
Cu toţii ne dorim o justiţie accesibilă, independentă, transparentă, profesionistă şi responsabilă faţă de societate, iar tehnologiile informaţionale sînt indispensabile pentru realizarea acestor obiective. Anul trecut am lucrat la o serie de concepte e-justiţie, care vor fi lansate public gradual pe parcursul anului 2014. Cu această ocazie voi face referire doar la unele din ele, cum ar fi: elaborarea şi implementarea sistemului electronic de evidenţă a cazurilor de reţinere, arest şi detenţie (e-arest), crearea şi implementarea sistemului de evidenţă electronică a beneficiarilor serviciului de probaţiune (e-probaţiune), crearea registrului electronic unic al agenţilor economici şi organizaţiilor necomerciale, crearea bazei de date on-line privind procesul de elaborare a actelor normative (e-legislaţie) etc. Deşi anul trecut am reuşit să lansăm o serie de servicii electronice mai aproape de cetăţean, nu voi ezita să aduc aminte de succesul serviciului e-apostila, ce a clasat Republica Moldova pe locul 5 în lume şi al 2-lea în Europa între statele care au reuşit lansarea acestui serviciu. Evident că în acest an vom continua optimizarea serviciilor deja lansate şi vom asigura diversificarea serviciilor electronice ale Serviciului de stare civilă. Pentru realizarea tuturor acestor obiective, Ministerul Justiţiei a elaborat anul trecut propria strategie de e-justiţie şi a stabilit relaţii de parteneriat cu instituţiile similare din ţările cu o bogată experienţă în implementarea tehnologiilor informaţionale în sectorul justiţiei. Rămînem într-o continuă căutare de noi practici, experienţe şi tehnologii care ne-ar putea asigura succesul.
C: Patru proiecte de legi menite să combată corupţia în instituţiile de stat au fost examinate la sfîrşit de an, în lectură finală, de parlamentari. Documentele stabilesc salarii mai mari pentru judecători, dar şi testarea integrităţii profesionale a acestora. Ce salarii vor avea în 2014 judecătorii? Cum le va fi testată integritatea?
O.E.: Aceste proiecte de legi reprezintă rezultatul activităţii întregii echipe a Ministerului Justiţiei, asistată de experţi naţionali şi internaţionali, care au muncit mai mult de un an şi jumătate la elaborarea şi promovarea acestor iniţiative chemate să prevină şi să combată corupţia. Este vorba despre Legea privind testarea integrităţii, introducerea în Codul penal a prevederilor care permit confiscarea extinsă a averilor dobîndite prin acte de corupţie, majorarea drastică a amenzilor pentru fapte de corupţie şi foarte important – extinderea pînă la 15 ani a interdicţiei de a ocupa funcţii publice pentru cei care au fost condamnaţi pentru corupţie. La fel, a fost introdusă o componenţă nouă de infracţiune – răspunderea penală pentru îmbogăţirea nejustificată. Aceste prevederi răspund principiului de toleranţă zero pentru corupţie în sistemul public, care se regăseşte în documentele de politici ale Guvernului şi vor avea un puternic efect, atît de prevenţie a corupţiei, cît şi de combatere. Unele prevederi din aceste legi au fost apreciate de experţi drept revoluţionare, iar implementarea lor corespunzătoare, în opinia experţilor Consiliului Europei, va permite Republicii Moldova să devină lider regional în combaterea şi prevenirea corupţiei. În aceeaşi ordine de idei vine şi majorarea salariilor magistraţilor. În primul rînd, există o recomandare foarte clară a Consiliului Europei în privinţa remunerării magistraţilor – salariul minim al unui judecător trebuie să fie cel puţin la nivelul a trei salarii medii pe economie. În al doilea rînd, Parlamentul ţării şi-a asumat angajamentul de a majora cel puţin de trei ori salariul în justiţie. Prea mult timp subfinanţarea justiţiei şi salariile mici ale judecătorilor a fost o modalitate subtilă de subminare a independenţei judecătorilor. Astfel, în 2014, salariul unui judecător din judecătorii va fi de trei salarii medii pe economie, al unui judecător de la Curtea de Apel – de patru salarii medii pe economie şi al celor de la Curtea Supremă de Justiţie şi de la Curtea Constituţională – de cinci salarii medii pe economie. Menţionez că majorarea se va realiza gradual, astfel încît în 2014 statul va achita 80% din sumele menţionate, 90% – în 2015 şi integral, 100% – din 2016. Da, este o decizie politică nepopulară, care a fost foarte complicat de promovat şi adoptat, însă e absolut necesară. Un judecător cu un salariu decent va fi expus mai puţin tentaţiilor de a se lăsa corupt, iar cei care o vor face – vor nimeri sub incidenţa măsurilor drastice menţionate mai sus. Sînt absolut sigur că deciziile corecte luate de judecători, într-o perioadă scurtă, vor asigura creşteri bugetare suficiente pentru a majora şi salariile profesorilor, medicilor şi celorlalţi bugetari.
C: Anul 2014 este un an electoral. Cum va influenţa acest fapt reformarea justiţiei?
O.E.: În mod ideal, ceea ce avem de făcut în 2014 este prevăzut expres în Strategia de reformare a justiţiei şi în Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei. Avem un calendar clar şi obiective concrete. Urmează să asigurăm atingerea obiectivelor care stau în faţa noastră, dar şi realizarea condiţionalităţilor stabilite cu Comisia Europeană pentru a beneficia în continuare de suportul bugetar promis. Cred că anul electoral este un prilej suplimentar pentru a forţa atingerea rezultatelor pe care le dorim.
C: Sînteţi membru al PLDM. Unde vă vedeţi după alegeri? Admiteţi că aţi putea trece în Parlament?
O.E.: Am onoarea să reprezint echipa PLDM în Guvern şi pînă la alegeri voi face acest lucru. În continuare – fiind om de echipă, voi fi acolo unde va decide echipa.
Oxana Mititelu
