[ X ]
[ X ]
(INTERVIU) Nicolae Damaschin: Piața serviciilor audiovizuale din Moldova e într-o permanentă evoluție
6 Martie

În cadrul unui interviu acordat pentru CURENTUL.md, membrul CCA Nicolae Damaschin a vorbit despre situaţia audiovizualului din Republica Moldova, despre libertatea presei moldoveneşti la nivel internaţional, dar şi despre premierele anului 2014 din domeniul în care activează.

Curentul.md: Dle. Damaschin, deja de 3 ani sunteți membru al CCA. Cum s-a schimbat domeniul audiovizual din R. Moldova în această perioadă? Care sunt tendințele? 

Damaschin Nicolae: Studiile și rapoartele internaționale relevă anumite progrese ale mass-mediei. Făcînd o retrospectivă a situației mass-media înainte de anul 2009, cînd la nivel internațional presa moldovenească ocupa ultimele locuri privind libertatea presei, în ultimii ani constatăm o îmbunătățire fără precedent a libertății acesteia. Anul trecut, țara noastră s-a clasat pe locul întîi la capitolul libertatea presei, printre ţările Parteneriatului Estic, devansînd multe state în clasamentele internaţionale ale libertăţii presei, organizate de ”Freedom House” și ”Reporteri fără froniere”.

IMG_0902Situația audiovizualului din Republica Moldova din anul 2011 cînd am venit la CCA și cea din 2014 s-a schimbat substanțial. Piața serviciilor audiovizuale e într-o permanentă evoluție, unde în această perioadă de timp a avut loc chiar un inedit salt al pieții audiovizuale din Republica Moldova, au apărut zeci de noi radiodifuzori, dar au și dispărut unele posturi de radio și TV care fie din propria inițiativă și-au încheiat activitatea, fie i-a fost retrasă licența de emisie pentru derogări de la legislație.

În activitatea mea la CCA, am susținut și dezvolt în continuare proiecte care sînt dedicate atît radiodifuzorilor, cît și cetățenilor Republicii Moldova. Am promovat mai multe inițiative cu caracter social care să faciliteze accesul diasporei moldovenești la informațiile din țara mamă, să susțină radiodifuzorii locali să se dezvolte, să protejeze patrimoniul lingvistic și cultural, imaginea și interesul copiilor, să creeze mai multe produse autohtone și să-și perfecționeze echipamentul tehnic ș.a.

Totuși, există multe probleme la care încă batem pasul pe loc cînd vine vorba de soluționare, și aici mă refer la asigurarea transparenței proprietății media, a unui mediu concurențial, demonopolizarea pieții mediatice, protejarea spațiului informațional și promovării realizării produsului autohton. În acest sens, am venit și venim în continuare cu noi propuneri și menținem un dialog constant cu Comisia parlamentară de profil, societatea civilă și toate părțile interesate ca să modificăm și să îmbunătățim cadrul legal care necesită să fie în pas cu cerințele timpului și evoluțiile acestuia.

C: Cîte posturi TV și radio ar putea fi lansate în acest an?

D. N.: Anul 2014 pare a fi unul promițător în acest sens. Chiar la prima ședință a CCA din acest an au fost eliberate două licențe de emisie, pentru un post cu caracter religios și unul regional. De asemenea, în acest an urmează să apară pe micile ecrane primul post tv moldovenesc cu tematică sportivă, unul cu profil financiar și altul de divertisment.

Nu exclud faptul că urmează să mai apară și alte posturi TV și radio, tendința fiind posturile de nișă, iar experiența anului 2013 cît și practica europeană ne confirmă acest lucru. De asemenea, experiența statelor membre ale UE ne demonstrează că perspectivele de dezvoltare a audiovizualului le deține Televiziunea prin rețelele IP, care oferă telespectatorilor posibilități vaste de operare și control al programelor TV.

IMG_1158C: Dvs. cum comentați situația legată de posturile TV care au fost excluse din anumite pachete, ulterior incluse? Unii spuneau că ar fi vorba de  comandă politică.

D. N.: Ceea ce s-a produs la început de an, mă face să cred că nu a fost o simplă întîmplare. Acțiunile distribuitorilor de servicii, pot fi calificate drept o deviere gravă de la normele legale și cataloghez asemenea acțiuni din partea operatorilor de cablu drept promovare a concurenţei neloiale şi o tentativă de a monopoliza piaţa media autohtonă.

Am prevăzut această situație mai mult de un an în urmă, și vă explic de ce: televiziunea prin eter aparține secolului trecut. La ziua de astăzi, orientativ 70 %  din populația țării este abonată la rețelele de cablu, iar în capitală se atestă un procentaj mai mare de 90 la sută, respectiv orice post de televiziune autohton pentru a fi vizionat are nevoie de a fi inclus în rețelele de cablu. Actualmente, activează aproximativ 10 distribuitori de servicii majori care dictează oferta posturilor de televiziune retransmise. În situația dată, ne putem pomeni în circumstanța cînd distribuitorii de servicii pot să evite includerea unui post autohton, cel din urmă poate activa, însă nefiind inclus în oferta operatorilor de cablu, acesta nu poate fi urmărit de populație.

Încă de atunci propuneam modificarea Codului și obligarea distribuitorilor de servicii de a include în serviciile de programe posturile TV autohtone. Este bizar că este creată situația cînd pentru retransmisia posturilor străine operatorii de cablu achită sume impunătoare, dar radiodifuzorii autohtoni nu sînt incluși.

C: Examinează CCA posibilitatea de a opera careva modificări pentru a evita pe viitor situații similare? 

D. N.: Bineînțeles. Pentru că domeniul audiovizualului e în permanentă evoluție, iar acest fapt necesită și o anumită reglementare, împreună cu membrii CCA venim mereu cu propuneri de îmbunătățire a prevederilor Codului Audiovizualului, emitem decizii care contribuie la elucidarea unor aspecte intempestive și care în cele din urmă vin în ajutorul radiodifuzorului, astfel încît să nu aibă de suferit radioascultătorul și telespectatorul.

La finele lunii ianuarie, împreună cu membrii comisiei parlamentare de profil, radiodifuzorii, distribuitorii de servicii și societatea civilă am analizat unele modificări și completări propuse de a fi operate la Codul audiovizualului, care să reglementeze retransmisia de programe și care să anticipeze unele situații la care am fost martori la început de an, cînd distribuitorii de programe au operat modificări la oferta serviciilor.

IMG_2339C: Ce se va întîmpla, la modul practic, în 2015 cînd va avea loc digitalizarea televiziunii? 

D. N.: În 2006, Moldova a semnat Acordul regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră prin care și-a asumat obligaţia de a trece la televiziunea digitală terestră pînă la 17 iunie 2015.

Conform Programului privind tranziția de la televiziunea analogică la cea digitală sînt preconizate crearea a 6 multiplexe naționale și 2 regionale, iar costul unui multiplex este orientativ 50 mil. lei. În viziunea mea, e o cifră impunatoare și nejustificată pentru o asemenea tehnologie învechită.

Consider că e un sistem perimat, ale cărui cheltuieli de implementare sînt inutile, de asemenea va crea un discomfort în rîndul populației care va fi obligată să achiziționeze un echipament tehnic necesar care e și suficient de costisitor, cît și impune la cheltuieli suplimentare și radiodifuzorii. De exemplu, un radiodifuzor va fi nevoit să achite lunar în jur de 25 mii euro pentru a fi difuzat în multiplex. Mass-media noastră este prea săracă ca să-și permită investiții în tehnologii scumpe și perimate.

Trebuie să gîndim strategic, îmi pare un non-sens să implementezi un sistem depășit în perioada cînd toată statele europene se orientează la tranziția de la semnalul digital la transmiterea semnalului prin fibră optică. Republica Moldova ar trebui să țină cont de această tendință și să dezvolte politicile sale în concordanță cu cele europene. Plus că, țara noastră se plasează pe locul 7 între 186 de state ale lumii după viteza de încărcare pe Internet şi pe locul 16 după viteza de descărcare, Peste 60% din gospodăriile din Moldova au internet, iar creșterile în acest domeniu sînt continue, sînt sigur că în 3 ani vom fi o țară conectată  90% la internet. Acest fapt ar trebui să pună pe gînduri implementatorii programului de digitalizare terestră și să-și revadă strategiile.

Atunci cînd majoritatea populației este conectată la internet este mult mai simplu să implementezi o nouă strategie – dezvoltînd o rețea optică în întreaga țară, iar avantajele acesteia ar fi nenumărate: ar oferi cetățenilor zeci de servicii de ultimă generație, posibilitatea de alege să privească sutele de canale TV, servicii multimedia și alte la prețuri rezonabile. Plus la aceasta ar încuraja și radiodifuzorii să investească în produs autohton de calitate, nu doar să suporte cheltuieli de ordinul miilor pentru șansa de a intra într-un multiplex, într-o tehnologie scumpă și învechită.

IMG_4328C: Anul 2014 este un an electoral. Cum se pregătește CCA în acest sens? 

D. N.: În viziunea mea, se anunță un an complicat, plin de provocări. CCA are o misiune importantă, însă pentru care nu poate să existe premise care să împiedice realizarea acesteia. Respectarea prevederilor Codului Audiovizualului și informarea corectă, obiectivă și echidistantă este în capul mesei atunci cînd un radiodifuzor își exercită activitatea, iar ingerințele unor formațiuni politice în politica editorială a acestora este inacceptabilă.

Adesea, se atestă o implicare activă a grupurilor de interes politice sau economice în activitatea unor posturi TV și radio pentru a crea/influența opinia publică avantajoasă lor, manipulînd și apelînd la diverse tertipuri. Miza fiind acumularea cîtor mai multe bonusuri politice și economice și satisfacerea intereselor de grup.

C: Recent unele portaluri au scris că Dvs. o să plecați din postul de membru al CCA. Cum comentați? 

IMG_1837D. N.: În planurile mele de viitor nu ar exista unul de acest fel. Încă nu mi-am încheiat misiunea la CCA, mai am proiecte la care lucrez și pe care le dezvolt fapt pentru care mă voi dedica în continuare.

Am o carieră de două decenii în televiziune, am profesat și voi profesa doar din pasiune și vocație. Unele circumstanțe fac ca viziunile mele să nu coincidă cu a celorlalți membri, iar atunci cînd voi simți că unele lucruri vor fi depășite de situațiile create, mă voi retrage.

C: Unde vă vedeți în viitor?

D. N.: Sînt o persoană ambițioasă și mereu în acțiune, iar ceea ce voi urma să fac în viitor la sigur va fi ceea ce îmi aduce satisfacție sufletească și profesională, de asemenea va fi prestat în interesul și binele societății.

Inapoi la arhiva noutaților