Proiectele de lege pentru completarea şi modificarea Codului Audiovizualului sunt confuze, conţin elemente de promovare a concurenţei neloiale pe piaţa audiovizuală, iar încercarea de a grăbi adoptarea lor este parte a unei strategii de pregătire pentru alegerile prezidenţiale, ca să-şi asigure loialitatea mass-mediei. De această părere sînt mai mulţi jurnaliști și experţi media, transmite CURENTUL.
Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei a spus că, parlamentarii impun restricţii convenabile unor proprietari de media.
„În loc să creeze condiţii care ar stimula creşterea volumului şi a calităţii produsului autohton, parlamentarii impun restricţii convenabile unor proprietari de media. Totodată, proiectul Partidului Democrat ridică alte semne de întrebare, cum ar fi excluderea prevederii, prin care retragerea licenţei de emisie este posibilă doar după epuizarea celorlalte modalităţi de sancționare graduală; la fel, limitarea condiţiilor de aflare a radiodifuzorilor sub jurisdicţia Republicii Moldova”, a declarat el.
Juristul Eugen Rîbca susţine că, chiar dacă autorii încearcă să prezinte proiectul nr. 218 ca o soluţie pentru protecţia spaţiului informaţional autohton, în realitate, proiectul nu va aduce îmbunătățiri.
„Vă reamintesc, experții europeni au apreciat negativ această iniţiativă, menționând cel puțin cinci încălcări ale standardelor europene privind libertatea de exprimare. Proiectul nu are nimic în comun cu diminuarea propagandei, doar se creează condiții de concurență neloială, cu sancțiuni dure, care ne fac să credem că este o pregătire pentru alegerile din toamnă”, a adăugat Rîbca.
Și Ion Bunduchi, directorul Asociației Presei Electronice, pune la îndoială eficiența proiectului de lege respectiv. „Acest proiect este copiat selectiv din proiectul Codul Audiovizualului. Nu este un exercițiu democratic să interzici ceva. Trebuie să luptăm cu propaganda, dar nu în asemenea mod, interzicând alte posturi TV”, a spus Bunduchi.
Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, a afirmat că, felul cum are loc promovarea forţată a acestui proiect de lege în ultimele zile indică asupra faptului că autorii trişează.
„În Consiliul consultativ creat de preşedintele comisiei parlamentare media s-a convenit una, în realitate se întâmplă alta. Noi vrem să vedem o dorință reală a autorităților de a face schimbări în acest domeniu, nu promovarea unor interese private. Dacă guvernanţii nu dispun de resurse financiare necesare, măcar să fie deschise să ne susțină în activitățile noastre”, a conchis Nadine Gogu.
La rîndul ei, Alina Radu, directoarea publicației de investigații „Ziarul de Gardă”, a sugerat organizațiilor media să semneze și să publice un memorandum în care să explice carenţele proiectelor de lege promovate de guvernanţi şi să ceară ca instituțiile media să fie obligate să publice sursele de finanţare.
Adrian Platon
