Un nou roman al scriitorului şi jurnalistului Igor Volniţchi a ieşit de sub tipar. Acesta se numeşte „Călătorind pe aripi de înger” şi este al treilea roman al scriitorului, dar, totodată, a şasea sa carte, scrie tribuna.md.

În prefaţa romanului Igor Volniţchi menţionează că acesta este „despre cele şapte virtuţi Dumnezeieşti, care fac un om cu adevărat puternic: umilinţa, suferinţa, iertarea, pocăinţa, compasiunea, resemnarea şi sacrificiul”.

„În fiecare om, chiar de la naşterea sa, sunt puşi aceşti şapte bobi miraculoşi – diferă doar mărimea lor, însă ea, mărimea, este cea care pînă la urmă defineşte soarta fiecăruia dintre noi. Personajele mele nu au nume. Dar oare asta contează? Locurile în care sunt ei plasaţi nu pot fi localizate geografic. Credeţi-mă: nici asta nu contează. Tot ce contează este misiunea lor, rolul fiecăruia în parte ca un aport la un proces comun, care trebuie să se soldeze cu ceva. Iar cu ce trebuie să se soldeze, veţi afla din roman. Mai bine zis, vor afla acei care vor accepta provocarea (deloc uşoară) de a depune un enorm efort intelectual şi îi vor face faţă pînă la urmă”, scrie Igor Volniţchi.

În recenzia la roman, criticul literar Ion Ciocanu menţionează că Igor Volniţchi are „un mod original de a scrie”. „E modalitatea neaşteptată (surprinzătoare) a romancierului de a-şi antrena cititorul în urmărirea subiectului abordat cu conştiinţa unei iluminări a lectorului, care iluminare să vină însă mai tîrziu, ca o răsplată binemeritată pentru răbdarea şi persistenţa lui, a cititorului, care a acceptat să suporte un stil de naraţiune mai puţin frecventat de scriitorii de azi şi de aici”, afirmă criticul literar.

Ion Ciocanu susţine că noul roman al lui Igor Volniţchi oferă un bun exemplu de „tortură şi deliciu al lecturii”. El menţionează că scriitorul îşi torturează parcă cititorii, obligîndu-i să depună un efort intelectual considerabil. „În schimb, ba chiar am zice că datorită procesului de căutare intensă şi perseverentă a rosturilor pînă la un punct „ascunse” ale personajelor şi ale acţiunilor acestora, începe deliciul conştientizării adevărului că toată încordarea spirituală cerută nouă de la o pagină la alta întru înţelegerea adecvată şi cît mai profundă a textului se preschimbă „la un moment dat” (ca să evidenţiem un tic verbal îndrăgit de Igor Volniţchi) într-o autentică plăcere, ca cea prilejuită de lectura incitantului roman „Călătorind pe aripi de înger”, mai afirmă criticul.

Notă: Anterior, Igor Volniţchi a lansat romanele „Călăul e nevinovat” şi „Învaţă-mă să mor”, povestirile „Blestemul”, „Linişte! Copilul doarme!” şi „Ziua a treisprezecea” (toate în culegerea „Prizonierii amurgului”), dar şi două ediţii ale „Istoriei partidelor din Republica Moldova”.

Cristina Gurez