Interviu cu Viorel Godea, director general al companiei „Lagmar”

O: Dle Godea, recent aţi publicat un editorial în care constataţi că Moldova este locul de pe globul pământesc unde realităţile, paradoxurile şi perspectivele legate de piaţa construcţiilor şi piaţa imobiliară se regăsesc într-o proporţie extrem de mare. Ce v-a determinat să faceţi această concluzie?

V.G.: O analiză atentă a studiilor ce se fac la temă şi a realităţilor existente. Pe de o parte, Republica Moldova este lider în clasamentul celor mai bune locaţii pentru investiţii imobiliare din Europa (conform unui studiu realizat de William Russell). Pe de altă parte, se atestă o cerere tot mai mare de spaţiu locativ şi comercial (în special în Chişinău, unde, potrivit datelor ultimului recensământ al populaţiei şi locuinţelor, locuieşte fiecare al treilea cetăţean al ţării cu viză de reşedinţă permanentă, ca să nu mai vorbim de creşterea locuitorilor capitalei în ultimii ani cu 10-12% în contul refugiaţilor ucraineni). Tot aici ar fi de menţionat şi creşterea semnificativă a preţurilor la imobile şi chiar la chirii ca urmare a cererii sporite, dar şi interesul mereu în creştere pentru investiţii în imobile. Numai în anul 2024 investiţiile în imobilizări corporale au constituit 34,1 miliarde lei, în creştere cu 8,2%, comparativ cu anul 2023. Toate acestea vorbesc despre faptul că piaţa construcţiilor şi piaţa imobiliară din Republica Moldova, ar trebui să se dezvolte vertiginos, determinând în mare parte dezvoltarea întregii economii naţionale, dar acest lucru nu se întâmplă. Iar statistica oficială care indică creşteri în domeniul construcţiilor în 2024 şi în primul trimestru nu e relevantă din acest punct de vedere.

O: De ce consideraţi astfel?

V.G.: Creşterea volumului de lucrări de construcţii este determinată în special de lucrările de reparaţii capitale, de lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi de lucrările de demolări şi pregătiri a terenurilor pentru construcţii. Spre exemplu, în primul trimestru al anului curent, când oficial avem o creştere a volumului lucrărilor de construcţii de 18,7%, s-a înregistrat o creştere a volumului lucrărilor de reparaţii capitale cu 59,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a volumului lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente – cu 8,6% şi a lucrărilor de demolări şi pregătiri a terenurilor pentru construcţii – cu 17,8%. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţie a noilor edificii a înregistrat o creştere de 10%. Poate că aceasta nu e puţin, dar e insuficient, dacă ne dorim o dezvoltare serioasă a pieţei construcţiilor pe segmentul imobiliar (în special pe segmentul ce ţine de spaţiul locativ), dar şi o dezvoltare a pieţei imobiliare. E nevoie de o schimbare de atitudine şi eu nu o dată am menţionat acest lucru în materialele pe care le public periodic.

O: Care ar fi un prim pas în acest sens?

V.G.: Revizuirea atitudinii faţă de eliberarea autorizaţiilor de construire. Spre exemplu, în primul trimestru al anului curent, au fost eliberate 607 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 21,8% faţă de ianuarie-martie 2024, din care: 448 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-17,2%) şi 159 de autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale (-32,3%). Cu alte cuvinte, în primul trimestru al anului curent, a continuat tendinţa înregistrată în 2024, când au fost eliberate 3248 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 4,9% faţă de anul 2023.

În ianuarie-martie 2025, numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale în Chişinău s-a redus cu 25,9% sau cu 59 autorizaţii, în regiunea nord – cu 38,8% sau cu 26 autorizaţii, în regiunea sud – cu 20% sau cu 8 autorizaţii, în regiunea centru – cu 1,8% sau cu 3 autorizaţii. Deci, peste tot avem descreşteri şi e evident că în aceste condiţii e imposibil de făcut faţă cererii mereu în creştere care se atestă pe piaţă. Dezvoltatorii imobiliari se confruntă cu o mulţime de probleme – începând de la logistica regională, care s-a schimbat mult în ultimii ani şi terminând cu insuficienţa forţei de muncă. Şi dacă soluţionarea acestor probleme ţine într-o măsură mai mică de autorităţi, atunci eliberarea autorizaţilor de construire, reieşind din noile realităţi la care m-am referit mai sus, chiar nu ar trebui să fie o problemă.

O: Aţi pomenit ceva mai devreme despre creşterea investiţiilor în clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. Cu ce avem de a face: cu un fenomen de moment sau o tendinţă care capătă contur tot mai pronunţat?

V.G.: Înainte de a da un răspuns direct la întrebarea dvs., aş vrea să reflectăm puţin asupra unor cifre, pe care eu le consider relevante în contextul discuţiei noastre.

Statistica oficială arată că, în anul 2024 investiţiile în imobilizări corporale au constituit 34,1 miliarde lei, în creştere cu 8,2%, comparativ cu anul 2023. Acest indicator este cu atât mai important, cu cât situaţia în anul precedent a fost una care a lăsat mult de dorit. La concret, în anul 2023 au fost realizate investiţii în imobilizări corporale în valoare de 31,1 miliarde lei (în descreştere cu 1,7% faţă de 2022). Dacă în anul 2023 au scăzut volumele investiţiilor în clădiri rezidenţiale (-15,9%), clădiri nerezidenţiale (-2,7%) și construcţii inginerești (-9%), atunci în anul 2024 creşterea investiţiilor în cazul clădirilor rezidenţiale a fost de 20,4%, iar în clădiri nerezidenţiale – de 3,6%. Menţionam mai devreme că a lăsat de dorit situaţia legată de investiţiile în construcţii inginereşti, unde descreşterea a fost destul de pronunţată – 15,1%. În cifre, investiţiile în clădiri rezidenţiale în 2024 au fost de 4,449 miliarde lei, iar în clădiri nerezidenţiale – 5,504 miliarde lei. Chiar şi în construcţiile inginereşti, despre care scriam că în cazul acestora situaţia a lăsat de dorit, în 2024 s-au efectuat investiţii în valoare totală de 6,126 miliarde lei.

Dvs. întrebaţi: cu ce avem de-a face – cu un fenomen de moment sau cu o tendinţă care capătă contur tot mai pronunţat? Personal, cred că e vorba de o tendinţă care se va aprofunda şi în 2025. Sunt ferm convins că investiţiile în imobilizări corporale vor rămâne o prioritate pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mai ales investiţiile în clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, care continuă să fie considerate printre cele mai sigure. Şi atâta timp cât oportunităţi investiţionale în Republica Moldova (inclusiv din motive obiective) rămân destul de puţine, vom asista la creşterea investiţiilor în imobilizări corporale, în special în clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. Aceste investiţii vor urma un trend ascendent, chiar dacă cresc şi preţurile. Întrebarea este dacă va putea fi satisfăcută în continuare cererea mereu în creştere? Dar acesta e deja alt subiect.

O: Dacă e să vorbim de perspectivele pieţei construcţiilor şi pieţei imobiliare, care ar fi acestea, în opinia Dvs.?

V.G.: Eu consider că, indiferent de greutăţi şi provocări, astăzi piaţa construcţiilor şi piaţa imobiliară din Moldova au în faţă perspective destul de bune. Şi acestea sunt văzute inclusiv la nivel european. Suntem cea mai bună locaţie pentru investiţii imobiliare din Europa; investiţiile în imobilizări corporale cresc; urbanizarea se produce în ritm accelerat (mai ales creşte populaţia capitalei); interesul faţă de imobile este la un nivel destul de ridicat; cererea e sporită etc. Deci, există o mulţime de indicatori care vorbesc despre faptul că piaţa construcţiilor şi piaţa imobiliară pot intra pe un trend de creştere vertiginos. Trebuie doar de depus un mic efort şi carul se va urni din loc. Şi e important ca acest efort să fie făcut, căci, în caz contrar, vom pierde oportunităţi, care ar putea avea efecte benefice la nivelul întregii economii naţionale.

O: Dar în plan internaţional (european) cum se prezintă lucrurile pentru piaţa construcţiilor? Ce va însemna anul 2025 pentru piaţa construcţiilor din Europa?

V.G.: Chiar dacă experţii internaţionali afişează un optimism oarecare atunci când vorbesc despre piaţa construcţiilor în Europa în 2025, acesta este destul de moderat. Astfel, se preconizează o creştere redusă în construcţii, iar companiile specializate în infrastructură sunt ceva mai optimiste în privinţa pieţei decât cele axate pe construcţiile rezidenţiale şi comerciale.

Se aşteaptă că producţia totală de construcţii va creşte cu 0,4% în Europa de Vest în 2025, în timp ce în Europa de Est ar trebui să se extindă cu 3,5%. Principala provocare pentru piaţa europeană a construcţiilor în 2025 este scăderea semnificativă a construcţiilor rezidenţiale noi, iar preţurile ridicate ale proprietăţilor, dobânzile mari (deşi în scădere) şi costurile de construcţie semnificative sunt principalele obstacole.

Şi în Europa domeniul construcţiilor traversează o perioadă destul de complicată. Însă, totuşi, la ei este o tendinţă de creştere. Slabă, abia sesizată, dar tendinţa de creştere a pieţei construcţiilor în Europa se înregistrează.

Sperăm că şi în Moldova situaţia se va îmbunătăţi, iar cu alte ocazii vom putea vorbi despre piaţa locală a construcţiilor, dar şi despre piaţa imobiliară în termeni mult mai optimişti. Iar creşterile să vizeze nu doar lucrări de reparaţii, demolări etc., dar şi construcţia de noi edificii într-un volum suficient pentru a vorbi de o dezvoltare reală.

O: Dle Godea, vă mulţumim pentru această discuţie interesantă şi pentru timpul acordat.

V.G.: Eu vă mulţumesc pentru interesul manifestat.

www.oficial.md