O analiză mai detaliată asupra situaţiei în jurul celei mai mari bănci din Republica Moldova, Banca de Economii, a fost prezentată de presa moldovenească. Pe parcursul ultimelor luni, BEM (Banca de Economii a Moldovei) a devenit epicentrul unui scandal de amploare, cu o tentă politică clară, scrie adevarul.ro.

Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, dar şi după desfaşurarea acestora, politicienii moldoveni, rând pe rând, au ieşit cu declaraţii-bombă despre eventuale sustrageri de sume importante de bani de la Banca de Economii, ajungându-se la o sumă fabuloasă de 1 miliard de dolari. Printre aceştia erau nu doar reprezentanţi ai opoziţiei, ci şi foşti funcţionari din instituţiile financiare de stat. Primii, care au pornit valul discuţiilor despre eventuale furturi din cea mai mare bancă din Republica Moldova au fost ex-ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa şi fostul preşedinte al comisiei parlamentare buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

La început mai discret, apoi foarte direct, aceştia îi acuzau de problemele grave din activitatea BEM pe investitorii privaţi, care au preluat banca în august 2013, după o emisie suplimentară de acţiuni, decisă de Guvernul RM. În urma acestei emisii suplimentare, statul moldovenesc a renunţat la controlul asupra băncii. Mai corect fiind spus, pachetul majoritar al statului de 56% de acţiuni s-a redus până la 33%. După câteva luni de scandal, dar şi o anchetă desfăşurată de o comisie specială a Parlamentului, au apărut şi mai multe semne de întrebare, în special, la capitolul managementului băncii efectuat de autorităţi de-a lungul anilor. Problemele la Banca de Economii au început mult înainte de august 2013. Ani în şir, banca controlata de Guvern, credita cu sute de milioane de lei o mulţime de întreprinderi de stat, dar şi unele structuri ale Guvernului. Şirul debitorilor era completat şi de firme private, cu istorii proaste sau cu fondatori afiliaţi puterii. Creditele se pierdeau în timp, ramânând nerambursate.

Apoi, guvernanţii au mai pus o povară pe umerii BEM. Aceasta a trebuit să-şi asume datoriile unei bănci comerciale falimentate încă din 2009, «Investprivatbank». Deja fiind în criză, Banca de Economii continua, totusi, să ofere credite, majoritatea dintre care, din nou, dovedindu-se neperformante. Până când, spre vara lui 2013, s-a ajuns la o cotă practic fatală – 47% din pachetul de credite al băncii erau nerambursabile. O comisie specială parlamentară, formată în 2013, descoperă la BEM o “gaură” de 1,3 mlrd de lei (peste 100 mln $). Atunci, autorităţile de la Chişinău decid să atragă la bancă investitori privaţi. Pentru asta se face o emisie suplimentară de acţiuni ale BEM, la care statul nu mai participă. Cert este că fără investiţiile din afară, BEM era să falimenteze, ruinând întregul sistem bancar al Republicii Moldova, iar în urmare şi economia ţării. Conform unor surse la care face trimitere presa moldovenească, de facto, la momentul venirii investitorilor privaţi, “gaura” de la BEM era de 5-10 mlrd de lei (400 – 800 mln $) Apoi, timp de aproape un an de zile, pregătindu-se de alegerile parlamentare, mai mulţi politicieni, fac declaraţii despre falimentarea inevitabila a BEM, creând o adevărată panică printre deponenţii Băncii de Economii. Speriati, oamenii îşi retrageau masiv banii de pe conturile băncii, agravând şi mai mult situaţia dificilă a instituţiei. Presa din Moldova mai aminteşte că în noiembrie 2014, chiar în ajunul alegerilor parlamentare, Curtea Supremă de Justitie emite o decizie privind anularea emisiei suplimentare de acţiuni, eliminând astfel investitorii privaţi de la conducerea BEM. Imediat după, Banca Naţională a Moldovei a introdus la Banca de Economii administrare specială. Acest fapt, însă, nu a ajutat la restabilirea situaţiei din bancă, ba din contră, a agravat-o, turnând şi mai mult gaz pe focul scandalului din jurul BEM.

Câteva luni mai târziu, a fost formată o comisie parlamentara specială pentru investigarea situaţiei de pe piaţă financiar-bancară, drept urmare fiind demisia vice-guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei şi Presedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. De menţionat în acest context, – în afară de comisia oficială parlamentară, au fost făcute publice încă două rapoarte de alternativă. Conform unuia din aceste rapoarte, şirul de probleme din BEM a început încă în ultimul deceniu al secolului trecut. Aproximativ, în 1995 în rezultatul unor scheme frauduloase cota statului în BEM s-a redus atunci până la minimumul catastrofal de 15%. Conform unui alt raport alternativ, din 2010 până în 2013 calitatea portofoliului creditar al Băncii de Economii s-a înrăutăţit de patru ori. Coeficientul de lichiditate s-a redus de la 41% în 2009 până la 1,7% în 2013. Directotul executiv al Centrului independent de analiză „ Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, a menţionat în acest context, că “problemele din Banca de Economii, pachetul majoritar al căreia aparţine statului, au existat pe întreg parcursul anilor”. În opinia analistului, Banca a fost mereu folosită pentru finanţarea unor scheme stranii şi deloc transparente cu implicarea întreprinderilor de stat şi a unor întreprinderi cu reputaţie dubioasă.

Sursa: www.adevarul.ro