Conceptul de Zone Economice Libere (ZEL) au apărut în Republica Moldova încă în anul 2002, servind drept o platformă pentru ca investitorii străini să facă cunoștință cu piața R. Moldova. În întâmpinarea acestora, statul a venit cu mai multe facilități de ordin fiscal și vamal.

Însă, odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ZEL-urile urmează a fi lichidate până în 2024. Asta pentru că acordarea facilităților doar agenților economici din Zonele Economice Libere este văzută de unii experți drept o măsură anticoncurențială. Alții, din contra, spun că statul ar trebui să fie preocupat de dezvoltarea ZEL-urilor. Cum funcționează, de ce facilități fiscale se bucură și care e valoarea adăugată pentru economie, explicăm în continuare.

Ce prevede Acordul de Asociere?

În Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare la 1 iulie 2016, sunt două articole (340 și 341) care se referă la ajutoarele de stat oferite agenților economici.

Astfel, în articolul 340 se menționează că până în 2021 Republica Moldova urma să evalueze ajutoarele de stat pe baza criteriilor care decurg din aplicarea normelor în materie de concurență aplicabile în UE.

Iar în articolul 341, este stipulat că țara noastră, conform angajamentelor asumate, trebuie să instituie o autoritate independentă din punct de vedere funcțional, pentru controlul ajutoarelor de stat: autorizarea schemelor de ajutoare de stat și măsurilor individuale de ajutoare de stat, recuperarea ajutoarelor de stat acordate ilegal.

„Toate schemele de ajutoare de stat instituite înainte de înființarea autorității în domeniul ajutoarelor de stat se aliniază în termen de opt ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord. Fără a aduce atingere altor capitole din prezentul acord, perioada de aliniere se prelungește cu o perioadă maximă de până la zece ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord cu privire la schemele de ajutoare de stat instituite în temeiul Legii Republicii Moldova cu privire la Zonele Economice Libere nr. 440-XV din 27 iulie 2001.”

Acordul de Asociere RM – UE, art 341 (alineat 3)

Așadar, întrucât Acordul de Asociere a intrat în vigoare în 2016, peste deja doi ani, adică în 2024, se va epuiza termenul de opt ani, în care autoritățile trebuie să alinieze toate ajutoarele de stat, instituite înainte de înființarea unei autorități în acest domeniu. De menționat că în conformitate cu articolul 341 din Acordul de Asociere, autoritatea respectivă trebuia constituită în 2018.

AGORA a transmis o solicitare către Ministerul Economiei în care a cerut informații despre autoritatea responsabilă de ajustarea ajutoarelor de stat. Reprezentanții instituției ne-au spus însă că:

„Autoritatea independentă din punct de vedere funcțional, învestită cu competențele necesare pentru controlul ajutoarelor de stat este Consiliul Concurenței. Ministerul Economiei nu are drept sarcină înființarea unei instituții care deja activează și este responsabilă față de Parlament”.

Directorul Expert-Grup: „Statul trebuie să ajute toți agenții economici, nu în mod selectiv”

„Per ansamblu, Zonele Economice Libere reprezintă un instrument important în atragerea investițiilor străine, dar, acest instrument nu poate fi menținut la nesfârșit. Acesta trebuie perceput drept un instrument temporar, deoarece trebuie să tindem ca factorii de atracție pentru investitorii care sunt prezenți în aceste zone să fie valabile pe tot teritoriul țării”, a declarat pentru AGORA expertul economic, director al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Printre bunele practici care ar putea fi preluate din cadrul ZEL-urilor și implementate pe întreg teritoriul țării se numără: Activitatea Serviciului Vamal 24/24, proceduri mai simple de vămuirea mărfurilor, accelerarea administrării fiscale și restituirii Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), excluderea riscurilor de corupție.

„Totul se rezumă la interacțiunea dintre stat și agentul economic, care în cadrul Zonelor Economice Libere este mai previzibilă. Iată această previzibilitate trebuie extrapolată la nivelul întregii economii. Nu trebuie să avem zone în care unii agenți economici sunt avantajați. Trebuie să fie asigurate condiții egale pentru toți și să implementăm ceea ce ne-am asumat în cadrul Acordului de Asociere”, a spus Adrian Lupușor.

Altfel spus, astăzi nu ar fi oportună închiderea ZEL-urilor sau anularea facilităților de care se bucură agenții ecnomici de acolo, ci mai degrabă extinderea acestora la nivelul întregii țări.

Economistul Veaceslav Ioniță: „Zonele Economice Libere trebuie dezvoltate”

Expertul economic Veaceslav Ioniță este de părere că foarte mulți cred eronat că Zonele Economice Libere sunt un paradis fiscal, unde nu se achită impozite. Potrivit economistului, acestea au doar o singură facilitate fiscală – impozitul pe venit se plătește pe jumătate. În rest, achită toate tipurile de impozite. În 2020, acestea ar fi plătit la stat impozite de circa 710 de milioane de lei.

Potrivit expertului, autoritățile trebuie să fie preocupate de dezvoltarea Zonelor Economice Libere specializate în prelucrarea producției agricole, cu valoare adăugată înaltă și orientate către export.

În al doilea rând, spune Veaceslav Ioniță, la Zonele Economice Libere industriale trebuie substituite produsele importate. Sunt companii care lucrează în aceste zone și care au până la 17 mii de tipuri de produse pe care le importă în partide mici, fapt care face ca logistica importurilor să fie una foarte dificilă.

În al treilea rând, menționează economistul, trebuie să fie asigurată o prezență uniformă a Zonelor Economice Libere pe tot teritoriul Republicii Moldova.

„Republica Moldova are nevoie de zeci de mii de locuri de muncă, de investiții de sute de milioane de dolari, are nevoie să-și crească exportul cu cel puțin 300 – 400 de milioane de dolari anual, iar acest lucru poate fi făcut doar dezvoltând Zonele Economice Libere”, a conchis analistul economic.

Administratorul „Expo-Business-Chisinau”: „Avem garanții până în 2035”

Și administratorul Zonei Economice Libere „Expo-Business-Chisinau”, Veaceslav Nedelea (fost deputat democrat, reținut de CNA în dosarul terenurilor din Durlești, până la publicarea articolului) consideră că lichidarea ZEL-urilor ar avea un impact negativ asupra economiei țării și contravine legislației. Mai exact, spune el, în cazul ZEL-ului pe care-l administrează, sistarea nu ar putea fi posibilă, întrucât, rezidenții au primit garanții legale că vor putea funcționa cel puțin până în 2035. De asemenea, potrivit lui, cadrul legal prevede că până în momentul expirării garanției legislative, în raport cu rezidenții trebuie păstrate garanțiile de stat.

„Fiecare zonă a fost creată în baza unei legi speciale care oferă anumite garanții. Zona pe care o administrez eu este creată în baza legii din 2006, care a fost modificată în 2018. Rezidenții au garanții legislative, astfel că anul 2035 este perioada limită de funcționare a zonei „Expo-Bussines-Chisinau”, a spus pentru AGORA administratorul.

De menționat aici că în 2018, atunci când legea a fost modificată, la guvernare se afla Partidul Democrat. Veaceslav Nedelea însuși a ajuns deputat în Parlamentul Republicii Moldova în mai 2018 și a făcut-o din postura de administrator la Expo-Business-Chișinău, funcție în care a fost desemnat la începutul anului 2016 tot de Guvernul Filip.

Legea spune altceva

De fapt, în redacția din 2018 a Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău” se prevede altceva. Legea într-adevăr a fost modificată de câteva ori în perioada anilor 2017 – 2018, doar că prevederile acesteia par să se bată cap în cap. Astfel, dacă articolul unu menționează că Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chișinău” se înființează pe un termen de până la 28 decembrie 2035: atunci, deja trei articole mai jos se spune că zona liberă îşi va înceta activitatea la 28 decembrie 2025.

Condițiile în care Zonele Economice Libere își încetează activitatea

Deși Veaceslav Nedelea spune că sistarea Zonelor Economice Libere care au primit garanții legale nu poate fi efectuată și că până la expirarea termenului de funcționare a acestora, obligațiile asumate de stat sunt păstrate, legea spune că activitatea unui ZEL poate fi sistată înainte de expirarea termenului de funcţionare, dacă activitatea contravine obiectivelor prezentei legi sau intereselor economice ale Republicii Moldova.

Decizia privind încetarea înainte de termen a activităţii zonei libere este adoptată de Parlament, la propunerea Guvernului. Procedura de încetare a funcţionării zonei libere şi modul de asigurare a garanţiilor de stat prevăzute pentru rezidenţii zonelor libere le stabileşte Guvernul.

Termenul de funcționare al fiecărei din cele șapte ZEL-uri din țară

Pe teritoriul Republicii Moldova activează șapte zone economice libere: ZEL „Bălţi”, ZEL „Ungheni-Business”, ZAL „Expo-Business-Chișinău”, ZAL PP „Valkaneş”, ZAL „Tvardiţa”, ZAL PP „Taraclia”, ZAL PP „OtaciBusiness”. Vedeți aici termenul de funcționare al fiecărei zone în parte, conform ultimelor prevederi legale.

Referindu-se la facilitățile de care se bucură rezidenții zonelor, administratorul ZAL Expo-Business-Chișinău spune că nu vede aici practici anticoncurențiale, or, în cazul zonei pe care o administrează, 90 la sută din producție este destinată exportului către statele din occident, iar acolo, concurența este la ordinea zilei.

„Producția creată în ZEL-uri nu se vinde în R. Moldova. Majoritatea este destinată exporturilor. Aici (n.r. în ZEL-uri) sunt tehnologii mai avansate. Teamă îmi e că dacă se va acționa cu bărdița, se va întâmpla ceva defavorabil evoluției economice a R. Moldova”, a declarat Nedelea.

Totuși, acesta spune că împărtășește opinia experților, potrivit cărora unele practici implementate în ZEL-uri ar trebui extinse pentru întreg teritoriul R. Moldova.

„Rezidenții Zonelor Economice Libere nu au facilități exagerate, în raport cu ceilalți agenți economici, fiind mai mult de ordin organizatoric. Dar, cadrul legal ar trebui unificat sau să fie create condiții pentru bussines-ul local”, a precizat administratorul.

Ce activități pot fi desfășurate în ZEL-uri

În zonele economice libere ale Republicii Moldova pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:

1 Producţia industrială a mărfurilor de export, cu excepţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice.

2. Sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova.

3. Genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcţii, de alimentaţie publică etc., necesare desfăşurării activităţilor indicate mai sus.

4. Activitate comercială externă – comercializare angro a mărfurilor importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi livrate la export.

5. Activitate de transport – transportare a mărfurilor importate sau exportate prin zona liberă cu mijloace de transport aerian sau naval.

Pe teritoriul zonelor economice libere se interzice:

• importul tutunului şi a produselor din tutun;

• producerea produselor din tutun;

• producerea, transportarea şi păstrarea armamentului;

• alte activităţi interzise de legislaţia RM.

Facilități fiscale și vama pentru rezidenții ZEL-urilor

Facilitățile fiscale:

1. Scutire de 50% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM;

2. Scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din alte activităţi decât exportul de mărfuri (servicii);

3. Scutire totală timp de trei ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puţin un milion de dolari;

4. Scutire totală timp de cinci ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puţin cinci milioane de dolari;

5. T.V.A. nu se aplică mărfurilor (serviciilor) livrate în interiorul zonelor libere;

6. Cota zero a T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din restul teritoriului Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate de către rezidenţii diferitor zone libere din Republica Moldova unul altuia;

7. Scutire de plata accizelor pentru mărfurile introduse în zona liberă din afara Republicii Moldova, din alte zone libere, din restul teritoriului Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi exportate în afara Republicii Moldova;

8. Nu sunt supuse accizelor livrările de mărfuri efectuate în interiorul zonei libere şi livrările de mărfuri dintr-o zonă liberă în alta.

Facilitățile vamale:

Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilate importului şi se reglementează în conformitate cu legislaţia.

Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă până la momentul traversării frontierelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.

Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile legislației vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.

Conform prevederilor legale, pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse şi scoase de pe acest teritoriu. Introducerea zilnică în zona liberă a mărfurilor autohtone în scopuri necomerciale, având valoarea totală indicată în documentele de însoţire a acestora, care nu va depăşi 500 de euro inclusiv, se realizează fără completarea declaraţiei vamale.

Sunt scutite de taxe vamale mărfurile şi alte obiecte:

– introduse în zona liberă pentru consum final;

– scoase din zona liberă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova fiind originare din această zonă;

– scoase din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, fiind originare din această zonă;

– scoase prin zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, indiferent de origine.

Cum a afectat pandemia activitatea ZEL-urilor

Pe parcursul primelor șase luni ale anului 2020, pe teritoriul Republicii Moldova au activat șapte zone economice libere, care înregistrau 34 de subzone. Activitatea economică în această perioadă s-a desfășurat în condiții de criză, provocată de pandemia COVID-19.

Conform situației din 30 iunie 2020, în șapte zone economice libere erau înregistrați 213 rezidenți. Față de perioada similară a anului 2019, numărul rezidenților a crescut cu opt, se arată într-un raport al Ministerului Economiei.

Numărul angajaților rezidenților Zonelor Economice Libere la sfârșitul perioadei de raportare a constituit 16.463 de persoane, înregistrându-se o scădere față de primele șase luni ale anului 2019, cu 329 de persoane sau doi la sută.

Salariul mediu al unui angajat din cadrul rezidenților, în primele șase luni ale anului 2020 a scăzut cu 4,9% față de aceeași perioadă a anului 2019 și a constituit 6.770 de lei. Asta în timp ce, salariul mediu pe economie în 2020 a constituit 7.953 de lei. Astfel, un angajat al ZEL-urilor a primit cu circa 1.183 de lei mai puțin, decât media pe economie.

Și venitul din vânzări în semestrul întâi al anului 2020 s-a micșorat cu 19,7% faţă de perioada similară a anului 2019 şi a constituit circa cinci miliarde de lei. Exporturile de asemenea au înregistrat o pantă descendentă. Comparativ cu semestrul întâi al anului 2019, ponderea exporturilor din cadrul zonelor economice libere din totalul țării a înregistrat o micșorare de 1.8 puncte procentuale.

Veniturile s-au micșorat, iar impozitele au crescut

În condițiile în care, în primele șase luni ale anului 2020, numărul angajaților, salariul mediu, veniturile din vânzări și exporturile s-au micșorat, valoarea totală a impozitelor şi altor plăţi obligatorii calculate în semestrul întâi al anului 2020 a constituit 300 de milioane de lei sau cu 12,2% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019.

În același timp, valoarea totală a investițiilor realizate în cadrul zonelor economice libere pe parcursul întregii lor activități, până la data de 30 iunie 2020, a constituit 453 de milioane de dolari SUA, sporind în semestrul întâi al anului 2020 cu 9,3% sau cu 38,5 milioane de dolari SUA.

Rezultatele economice ale zonelor economice libere naționale denotă un grad de concentrare preponderent în cadrul a trei zone economice libere: ZEL „Balți”, ZEL „Ungheni-Business”, ZAL „Expo-Business-Chişinău”.

De cealaltă parte, directorul „Expert-Grup”, Adrian Lupușor atrage atenția că: „anul 2020 a fost unul extrem din cauza epidemiei și nu este relevant să ne facem o impresie corectă despre eficiența zonelor economice libere”.

AGORA a contactat reprezentanții Ministerului Economiei pentru a afla dacă există un raport pentru anul 2021, însă, angajații din cadrul instituției ne-au spus că în contextul în care anul 2021 abia s-a încheiat, raportul încă urmează a fi elaborat.

Cum stau lucrurile în România

Primele zone economice libere au apărut în România în 1992. În prezent, în țara vecină activează șase zone economice libere: Galați, Brăila, Curtici- Arad, Giurgiu, Constanța Sud și Basarabia, Sulina, potrivit revistei „Strategii Manageriale”, publicată sub egida Universităţii „Constantin Brâncoveanu”.

Existența acestora este justificată printr-o lege din 1992, care prevede că regimul de zonă liberă se instituie în scopul promovării schimburilor internaționale și al atragerii de capital străin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum și pentru sporirea posibilităților de folosire a resurselor economiei naționale, în porturile maritime și în cele fluviale ale României, în lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră, al altor canale navigabile și în teritoriile din apropierea punctelor de trecere a frontierei.

Potrivit sursei citate, aderarea la Uniunea European a necesitat armonizarea cu legislația acesteia, cu atât mai mult cu cât conceptul de zonă liberă nu este foarte agreat, considerându-se că ar avantaja statele deținătoare. În România, organismul abilitat pentru administrarea zonei libere este Autoritatea Națională a Vămilor (ANV).

agora.md