Anual, la 28 septembrie, se celebrează Ziua mondială de combatere a rabiei având ca scop sensibilizarea populației referitor la măsurile de prevenire și combatere a acestei boli. În acest an, ea va derula cu genericul „Sfârșitul Rabiei: colaborare, vaccinare”, deoarece anume colaborarea și vaccinarea sunt elemente de bază în combaterea rabiei.

Rabia rămâne a fi o amenințare globală. Se estimează că rabia provoacă 59 000 de decese anual. La nivel global, sunt afectate de rabia canină peste 150 de țări. Jumătate din populația lumii trăiește într-o zonă endemică și peste 80% din decese au loc în zonele rurale, unde accesul la campaniile de educație pentru sănătate și profilaxia post-mușcătură este limitat sau inexistent. Africa și Asia sunt continentele cu cel mai mare risc de mortalitate umană, cu mai mult de 95% din cazurile letale din lume, în care rabia canină este controlată cel mai puțin.

La nivel global, câinii sunt principalii purtători ai rabiei. Aproximativ 99% din cazurile de rabie la om se datorează mușcăturilor de la câini infectați. Controlul și eradicarea rabiei înseamnă, prin urmare, combaterea acesteia de la sursa sa animală.

Rabia este o boală de origine zoonotică, cauzată de lisavirusuri, se transmite de la animale bolnave la oameni, provoacă inflamații progresive și fatale ale creierului și măduvei spinării și poate afecta toate mamiferele, inclusiv oamenii. Transmiterea are loc prin expunerea la saliva infecțioasă, mai ales prin mușcături și zgârcituri de animale infectate. Perioada de incubaţie medie este de 15 zile, dar poate varia de la 8 zile până la 2 ani. Boala începe cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături în locul muşcăturii, dureri de cap, excitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, lipsa poftei de mâncare, vărsături, halucinaţii, febră, frică de apă, lumină. Atenționăm că odată cu apariția simptomelor, boala devine fatală atât pentru animale, cât și pentru oameni.

În Republica Moldova sursa principală de infecţie pentru om o reprezintă vulpile, după care și câinii fără stăpân, numărul cărora creşte considerabil.

În anul 2019, rabia a fost diagnosticată la 95 de animale în 29 de teritorii administrative, inclusiv la 11 animale în teritoriul din stânga Nistrului. Cele mai multe cazuri de boală la animale s-au înregistrat în raioanele Glodeni – 9, Căușeni, Ștefan Vodă – câte 7, Nisporeni, Fălești – câte 6, Rezina, Sîngerei – câte 5, Hîncești, Ungheni, mun. Chișinău și Grigoriopol – câte 4, Anenii Noi, Rîșcani, Florești, Strășeni, Camenca, Slobozia – câte 3. În procesul epizootic au fost implicate 22 de animale sălbatice, dintre care 18 au fost vulpi, 73 de animale domestice, majoritatea fiind bovine (35), câini și pisici (23 și, respectiv, 13). Totodată, în luna iulie, a fost înregistrat un caz de rabie umană la un copil de 11 ani din mun. Chișinău. Cazul a fost confirmat prin metode de laborator efectuate la Centrul de referință pentru rabie (Institutul Pasteur) din Franța.

În anul curent rabia animalieră continuă să se manifeste destul de activ – în primele 6 luni rabia a fost depistată în 19 teritorii administrative – la 6 animale sălbatice și 24 domestice, fapt ce impune realizarea și în continuare a masurilor permanente de profilaxie și combatere.

Menționăm că din anul 2001 până în prezent au fost înregistrate 3 cazuri de rabie umană (în a. 2003, 2016 și 2019), toate fiind cauzate de adresarea tardivă după asistență medicală a persoanelor lezate de animale.

Măsuri de profilaxie.

Reieşind din situaţia epizootologică creată în republică este stringent necesar:

vaccinarea contra rabiei a animalelor de companie – pentru a păstra în siguranță viață persoanelor ce vin în contact cu acestea;
asigurarea pazei animalelor domestice ce păşunează în fâșii forestiere, margini de păduri unde pot fi atacate de animale sălbatice bolnave de rabie;
instruirea copiilor referitor la comportamentul cu animalele necunoscute, evitând atingerea lor, chiar dacă acestea par a fi sănătoase;
solicitarea ajutorului unui specialist veterinar în cazul animalului agresat de un alt animal și evitarea acordării ajutorului de sine stătător;
consultarea medicului veterinar în cazul apariției a unor simptome de boală la animal;
evitarea contactului cu animalul bolnav;
raportarea la specialistul din cadrul subdiviziunii teritoriale pentru siguranţa alimentelor în cazul observării comportamentului neobișnuit, anormal (inhibat sau agresiv) a unui animal (cu stăpân sau fără);
evitarea prinsului în capcane a animalelor de pradă.

În cazul agresării persoanei de un animal de diversă categorie este necesar:

asigurarea cât mai operativă a lavajului abundent cu apă și săpun sau detergent al leziunii timp de câteva minute (15 min.);
prelucrarea marginilor rănii cu soluții de alcool etilic 70% sau iod 5%;
evitarea acoperirii plăgii cu bandaje sau pansamente;
adresarea la cea mai apropiată instituție medicală (în cazul imposibilității de a efectua procedurile mai sus menționate de sine stătător), după acordarea asistenței medicale primare – prelucrarea leziunii și îndreptarea la instituția responsabilă de acordare a asistenței antirabice specializate pentru a primi la necesitate tratamentul curativ-profilactic antirabic.
respectarea de către persoanele agresate de animale a regimului tratamentului curativ-profilactic prescris de medic.

Totodată, se recomandă de a stabili stăpânul animalului ce a provocat mușcătura (adresa, numărul de telefon) și comunicarea informației lucrătorilor medicali ai instituției responsabile de acordare a asistenței antirabice. În baza acestor date se va asigura supravegherea veterinară a animalului respectiv și se va decide cursul de tratament curativ-profilactic.

Vaccinurile antirabice, cât și globulinele specifice sunt cele mai sigure și eficiente preparate folosite pentru prevenirea rabiei la oameni și animale, cel mai important instrument existent pentru a elimina mortalitatea cauzată de această boală.