Scopul principal al privatizării patrimoniului public constă în restructurarea economiei naționale și sporirea competitivității acesteia prin atragerea de investiții private. Un exercițiu legal și eficient de privatizare ar putea avea impact pozitiv asupra unor sectoare ale economiei naționale, precum și ar asigura sporirea veniturilor la bugetul de stat și bugetele locale.

De la an la an, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) atrage atenția asupra riscurilor generate de multiplele probleme, nereguli și disfuncționalități sistemice, în domenii de importanță strategică, care, necesită atenție și implicare urgentă. În pofida observațiilor și recomandărilor reiterate de către Curtea de Conturi, măsurile întreprinse de autoritățile responsabile atât la nivel central, cât și la cel local nu asigură gestionarea patrimoniului în spiritul principiilor de legalitate și eficiență, cu toate că există cadrul normativ-legislativ suficient de bine reglementat, riscul de înstrăinare și de pierdere a bunurilor este în continuare persistent și se menține constant la nivel înalt.

Conform datelor din Registrul patrimoniului public, ținut de Agenția Proprietății Publice, la situația din 1 ianuarie 2021 valoarea de bilanț a patrimoniului public al Republicii Moldova a constituit 121,3 mld. lei.

În 2020, balanța anuală a patrimoniului public s-a majorat, în comparație cu perioada precedentă, cu 23,3 mld. lei, situație datorată acțiunilor de perfecționare a cadrului legal aferent, dar și inventarierii exhaustive și înregistrării conforme a drepturilor de proprietate de către entitățile responsabile, inclusiv ca urmare a implementări recomandărilor de audit ale Curții de Conturi.

Potrivit Hotărârii Parlamentului nr.83 din 19.07.2019 „Cu privire la solicitarea auditului deetatizării proprietății publice și privatizării pentru anii 2013-2019”, Curtea de Conturi a efectuat șase misiuni de audit asupra conformității privatizării patrimoniului public de stat în perioada anilor 2013-2019. Generalizarea constatărilor de audit privind conformitatea privatizării patrimoniului public atestă că, preponderent, activele și obiectivele proprietate publică au fost privatizate în condițiile unui management non-strategic și defectuos, afectat de neconformități, riscuri de fraudă, asistat de un cadru normativ inconsistent și lacunar.

Verificările de audit atestă că doar lacunele și încălcările la care a fost posibil de cuantificat impactul valoric au privat bugetul de venituri suplimentare în valoare de 371,2 mil.lei, ceea ce constituie 27,1% din valoarea patrimoniului înstrăinat în perioada 2013-2019 și supus verificărilor de audit (1 366,5 mil.lei).

Generalizând constatările și concluziile expuse în rapoartele de audit aferente subiectului în cauză, au fost identificate principalele iregularități și vulnerabilități sistemice, a căror eliminare și remediere constituie un punct de pornire în eficientizarea și sporirea calității managementului strategic și operațional în domeniul privatizării patrimoniului public, precum și în maximizarea beneficiilor statului obținute în urma deetatizării acestuia.

Constatările auditurilor au fost expuse în Sinteza analitică a rezultatelor de audit pe domeniul privatizării patrimoniului public în perioada anilor 2013-2019, tematică care, de asemenea, a fost una din accentele principale abordate în Raportul anual al CCRM.

În context, CCRM a organizat, la data de 22 decembrie, masă rotundă ”Procesul privatizării patrimoniului public, în vizorul Curții de Conturi”. Evenimentul public, a oferit o platformă de discuții, întrunind reprezentanți ai entităților publice: Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Agenția Relații Funciare și Cadastru, Agenția Proprietății Publice, precum și societatea civilă.

Primul subiect important scos în evidență în cadrul discuțiilor ține de lipsa unei strategii naționale în domeniul privatizării, document care ar defini prioritățile, modalitățile și perioadele de privatizare, corelate cu viziunile strategice de dezvoltare ale ramurilor și sectoarelor economiei naționale. Elaborarea unor documente strategice aferente domeniului privatizării, dezbaterile publice a acestora ar asigura transparență în procesul de privatizare, ar aduce mai multă informație publicului despre scopul și impactul urmărit din privatizare și ar contribui la creșterea încrederii din partea societății în acest proces. Reieșind din importanța celor expuse, Curtea de Conturi a înaintat recomandări Executivului în vederea elaborării unui document de politici în domeniul privatizării patrimoniului public.

Auditurile efectuate de CCRM au evidențiat necesitatea și importanța elaborării unor Programe anuale de privatizare, precum și necesitatea de elaborare și aprobare a unei metodologii privind determinarea modalității de privatizare a patrimoniului public de stat.

O etapă importantă a procesului de privatizare, identificată de audit ca una dintre cele mai vulnerabile, este evaluarea patrimoniului public privatizat, în scopul determinării prețului de piață. Acest proces este afectat de neconformități sistemice, inclusiv suspiciuni rezonabile de fraudă.

Curtea de Conturi a semnalat despre existența unor lacune și viduri ale cadrului normativ aferent privatizării unor bunuri ale statului care au privat bugetul de stat de venituri semnificative. Doar carențele cadrului normativ în cumul cu rezultatele unor evaluări incerte ale încăperilor nelocuibile privatizate, au condiționat înstrăinarea bunurilor respective la prețuri semnificativ de diminuate comparativ cu cele de piață, prin ce au fost ratate venituri la bugetul de stat, estimate de audit, în sumă de cca 256,9 mil. lei și la APL de cel puțin 61 mil. lei.

Un alt aspect important axat pe integritatea patrimoniului public, pus în discuție în cadrul mesei rotunde, se referă la situația dezastruoasă privind gestionarea patrimoniului public, aflat peste hotarele țării.

În cadrul auditurilor anuale asupra situațiilor financiare ale ministerelor, CCRM a inclus un obiectiv separat privind evaluarea stării patrimoniului de stat, aflat în afara țării. Ca urmare a acestora, s-a constatat o situație alarmantă privind gestionarea de către instituțiile statului a proprietății publice aflate peste hotarele Republicii Moldova (Ucraina, Federația Rusă). Autoritățile responsabile nu asigură gestionarea patrimoniului în spiritul principiilor de legalitate și eficiență și nu dețin informații exacte și actualizate despre starea și valoarea totală a patrimoniului aflat peste hotare.

Cele mai importante iregularități, în context, se referă la gestionarea ineficientă, materializată în starea deplorabilă a clădirilor și situația incertă privind dreptul de proprietate asupra edificiilor, unele fiind ocupate abuziv sau fiind în litigii. Amploarea procesului de ruinare a proprietății publice din afara țării este demonstrată prin demolări neautorizate și pierderi de patrimoniu, precum și prin alte multiple exemple de administrare ineficientă.

Menționăm că, masa rotundă a oferit participanților posibilitatea de pune în discuție vulnerabilitățile sistemice și de examina soluțiile de remediere a problemelor identificate de Curtea de Conturi.