Fostul Premier, Vlad Filat susține că, în urmă cu 102 ani, ca și azi, Europa și aproape întreaga lume era încă sub starea de asediu, transmite CURENTUL.
Într-o postare pe o rețea de socializare, Vlad Filat a scris că, războiul, gripa spaniolă sau tifosul distrugeau țări și milioane de vieți.
„Atunci, oamenii politici ai vremii, din stânga și dreapta Prutului, au decis la 27 Martie 1918, în virtutea dreptului istoric, dar și a pragmatismului, unirea Basarabiei cu România. Din păcate, istoria nu a fost deloc blândă cu noi. Tot în Martie, doar că 2012, avea loc la Iași, în capitală istorică a Moldovei, prima ședință comună a guvernelor României și Republicii Moldova. Ședința s-a desfășurat în Universitatea A. I. Cuza, unde și eu și omologul meu Mihai Răzvan Ungureanu învățasem. Reveneam amândoi în instituția care ne formase ca oameni și intelectuali cu o anumită sfială, asemeni unor studenți întârziați. Înainte de a fi o întâlnire pragmatică a fost o întâlnire de suflet, iar imaginea înaintașilor noștri ce ne priveau din tablouri parcă ne copleșea. Am fost la acea ședință de guvern, o singură suveranitate, iar discuțiile vizau doar o singură Țară”, a scris Filat.
Potrivit lui, făcând parte din prima generație care a trecut Prutul, implicat profund în Liga Studenților și Elevilor Basarabeni care în acei ani era vârful de lance al sprijinului pentru Basarabia, a văzut Reunirea noastră ca un proces pragmatic ce trebuia să ducă la o fuziune economică, politică și mai ales umană.
„Era necesar să ne cunoșteam noi pe noi, iar un act politic urma doar să încununeze un proces complex de racordare, dar și de regăsire. Atunci, împreună cu Mihai Răzvan Ungureanu am semnat un autentic parteneriat strategic pentru Europa, am pus bazele proiectului de interconectare energetică și am demarat mai multe proiecte ce acopereau practic întregul palier al relațiilor româno-române. Încercam să comprimăm și să recuperăm timpul pe care-l pierdusem în anii de indecizie politică. Acordul semnat împreună cu prietenul și omologul meu avea să fie startul pentru foarte multe acțiuni politico-diplomatice ce au culminat cu semnarea Acordului de Asociere cu UE și ridicarea regimului de vize. Pe parcursul întregului proces de apropiere, negociere și ratificare a acordului cu UE, precum și pentru proiectele strategice dintre celor două state românești, cel mai puternic sprijin, atât eu ca premier, cât și Republica Moldova, l-am avut în președintele Traian Băsescu. Nu cred că a existat vreun Consiliu European în cadrul căruia Traian Băsescu să nu fi pledat cauza Republicii Moldova. Și azi, ca și acum 102 ani, avem nevoie să fim alături de cei de-un neam cu noi pentru că uniți suntem nu doar mai puternici, ci și mai sănătoși! Până atunci #româniașibasarabia #stauacasă”, a mai scris Filat.
Andriana Cheptine