Deputatul fracțiunii parlamentare a Platformei „Demnitate și Adevăr”, Igor Munteanu, președinte al Comisiei de control al finanțelor publice, este următorul protagonist în cadrul proiectului CURENTUL „Viața în carantină”.

Igor Munteanu ne-a spus că viața noastră a trecut pe online, iar Parlamentul nu și-a încetat activitatea.

„De la 17 martie, viața noastră, a tuturor cetățenilor, s-a schimbat în mod esențial și este posibil ca aceste schimbări să dureze mult timp înainte. Viața noastră socială s-a mutat pe online. Consumul nostru cotidian a migrat și el pe online. Multe funcții vitale pentru comerț și administrație au fost adaptate la funcții de urgență și funcții care au fost suspendate temporar. Vreau să vă asigur că Parlamentul a funcționat aproape fără întrerupere, dar cu luarea în considerație a măsurilor de precauție (măști, dezinfectanți, evitarea contactelor directe). Cei mai mulți dintre deputați au continuat să muncească individual. O parte din comisii s-au întrunit, totuși, în regim online: au avut loc chiar și 2 ședințe plenare cu adoptarea unor legi noi. În ultimele săptămâni, eu am înregistrat câteva proiecte de lege și un pachet de amendamente la politica fiscală, adoptată săptămâna trecută. Cel mai important lucru însă a fost fără îndoială înregistrarea proiectului de lege cu privire la identificarea și protejarea infrastructurii esențiale, un proiect nou, elaborat cu scopul de a transpune parțial o parte din directivele europene în materie de infrastructuri critice. Între timp, am participat activ la procesul de rectificare a bugetului de stat și politicii fiscale, am menținut o corespondență activă cu mai multe ministere și agenții pe domeniul transparenței fiscale, într-un cuvânt, deși am fost blocați de pandemie, nu am devenit ostaticii acestui regim”, spune Igor Munteanu.

Deputatul și-a găsit și alte ocupații în zilele cât nu s-a dedicat obligațiilor legiaslative.

„Am lucrat la scrierea unei cărți dedicate marilor idei politice ale modernității. Sper să o pot transmite la editură aproximativ atunci când se va încheia starea excepțională și, dacă totul merge cu Doamne-ajută, sper să o tipăresc până la sfârșitul lunii iunie”, a comunicat Igor Munteanu.

L-am întrebat pe domnul deputat și ce talente ascunse au ieșit la iveală în această perioadă. Igor Munteanu ne-a surprins cu răspunsul.

„Pot spune că am început să apreciez excepționalul simț natural al mirosurilor pe care oamenii de obicei le consideră de la sine înțeles. Și pentru că adversarul nostru invizibl în această perioadă de pandemie apare atunci când pierzi mirosurile, am învățat că lămâia este foarte plăcută ori de câte ori vei dori să guști din ea pe parcursul zilei”.

Totuși, deputatul crede că pandemia nu este o scuză să nu muncești și indiferent de starea de urgență și solicitarea autorităților de a sta acasă, Igor Munteanu spune că și online se poate de muncit și este chiar de părere că unele instituții ar trebui să-și regândească activitatea.

„Am participat la mai multe ședințe on-line, inclusiv în cadrul Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice și cred că această formă nouă de lucru trebuie să fie folosită în continuare pentru a ne optimiza timpul și eficientiza munca. Niciodată nu am avut dificultăți să lucrez la distanță la drept vorbind, de când am trecut să lucrez pe e-mail și laptop în diverse programe în echipă. Cred că experiența ultimelor săptămâni ar trebui să ajute la regândirea modului în care trebuie să funcționeze autoritățile publice prin e-gov, care ar trebui să-și eficientizeze personalul, să-și digitalizeze serviciile și să pună în centrul acțiunilor sale satisfacția cetățeanului de serviciile pe care statul i le oferă. Nu ar fi suficient să așteptăm însă ca doar statul să tragă lecții din pandemie. Și businessul, și școala, și artele ar trebui să urmeze această tendință. Cred că și școala normală, liceele și universitățile, ar trebui să accelereze transformarea modulelor de instruire, lecțiile și cursurile convenționale în ceea ce ar trebui să dinamizeze și să eficientizeze performanța și instruirea”, este de părere Igor Munteanu.

Din cauza COVID-19, Igor Munteanu s-a lipsit de posibilitatea de a călători și acest lucru este o pierdere.

„Cel mai mult mi-a lipsit libertatea de a călători. Vedeți și Dvs. – avioanele nu zboară, aeropoartele sunt zone de risc, transportul public este o zonă de risc. Totul produce efecte dintre cele mai dramatice asupra libertăților noastre individuale. Această insularizare silită de restricțiile oficiale, dar și de frica naturală de a nu forța norocul, poate cu adevărat traumatiza psihicul omului. Ea rupe din libertatea noastră ca indivizi de a alege ce facem cu timpul nostru, cu cine ne întâlnim, cu cine ne vedem și acest lucru este o gravă pierdere”, spune deputatul.

Igor Munteanu se pare că nu este optimist la capitolul „sfârșitul perioadei de pandemie”.

„Depinde ce înțelegeți Dvs. prin această perioadă. Formal, starea excepțională va fi suspendată pe 12 mai, dar ea ar putea fi reluată în dependență de evoluția pandemiei pe plan național și local. În plus, veștile legate de inventarea unui vaccin nu sunt cele mai optimiste – se vorbește de o perioadă de la 12 la 18 luni necesare pentru a lansa producerea în masă a vaccinului viitor, ceea ce crează multă incertitudine și angoasă față de modul în care vom face față acestei perioade lungi din viața noastră”, ne-a spus deputatul.

În același context, Igor Munteanu spune că efectele pandemiei vor fi gigantice.

„Anul 2020 va intra în istorie ca punct de referință pentru multe procese care se produc pe plan local și planetar. Este posibil ca anumite lucruri de care eram atașați, să zicem vacanțele estivale la mare sau în locuri aglomerate, să nu mai poată niciodată reveni așa cum au fost acestea până în 2019. Să ne imaginăm pentru o clipă că, probabil, va trebui să ne obișnuim cu ideea de a purta de acum înainte permanent măști de tifon, atunci când ieșim în locuri publice și va trebui să ținem măsuri de precauție (distanța socială) nu doar în următoarele luni, dar pentru multe decenii care urmează. Sau, de exemplu, să ne imaginăm că școlile normale și liceele vor trece deplin la programele de educație la distanță. Cum vor depăși această tranziție copiii care se găsesc astăzi la vârsta școlarizării? Câți dintre ei vor putea asimila cunoștințele necesare pentru a deveni eligibili pentru studii universitare și câți copii vor rămâne fără cunoștințe de bază? Cum se vor transforma programele de studii universitare? Șirul acestor posibilități poate continua la nesfârșit, însă concluzia la care ajungem va fi oricum aceiași – lumea s-a schimbat și noi va trebui să ne adaptăm”, a concluzionat Igor Munteanu.

Cristina Parfeni